AL.Florin Țene
A apărut numărul 194, august 2026, al revistei „Climate literare”, publicație literară și de cultură românească fondată în mai 2007. Noul număr confirmă continuitatea unei reviste care își propune să ofere cititorilor un spațiu larg pentru poezie, proză, critică literară, eseu, cultură, spiritualitate și dialog intercultural.
Revista este editată de Societatea Culturală și Prietenie „La Noi Acasă” din Târgoviște, în colaborare cu Societatea Scriitorilor Târgovișteni, având ISSN 1843-035X. Redactor-șef este Ion Iancu Vale, iar redactor-șef adjunct prof. dr. Gheorghe Valerică Cimpoca. Publicația beneficiază de colaboratori și redacții asociate din numeroase localități din România și din străinătate.
Un prim reper important al acestui număr îl constituie paginile dedicate lui Octavian Goga, cu poezii precum „Fără țară”, „Profetul”, „Sângele” și „Lupul”. Alegerea lui Goga deschide revista într-o tonalitate puternic patriotică și existențială, aducând în prim-plan teme precum țara, suferința, memoria, destinul și condiția omului fără patrie.
Urmează amplul eseu al lui George Petrovai, „În prag de Zen”, consacrat universului liric al medicului și poetului Ieremia Lenghel și volumului său În prag de Zen. Textul propune o lectură care îmbină literatura cu reflecția filosofică și spirituală, insistând asupra simplității, sensibilității și aspirației spre Absolut din poezia lui Ieremia Lenghel.
Gheorghe Constantin Nistoroiu continuă seria „Munții noștri – cetăți, sanctuare și dăinuire a poporului nemuritorilor”, un text amplu, dominat de teme istorice, religioase și identitare. Articolul se înscrie într-o viziune asupra muntelui, credinței și memoriei ca elemente ale continuității spirituale românești.
La pagina 8 întâlnim un grupaj de poezii semnat de Ionuț Caragea, între care se remarcă „Bătrânul cu umerii uzi”, „Îmi privesc inima”, „Cearceaful de nisip” și „Floare de gheață pe fereastra nimicului”. Textele cultivă o poezie reflexivă, cu imagini insolite și teme precum timpul, singurătatea, memoria, speranța și căutarea unui răspuns interior.
Un studiu cu o tematică aparte este „Scrierea cu diacritice”, semnat de Nicolae Grigorie Lăcrița. Autorul insistă asupra importanței diacriticelor și asupra consecințelor pe care lipsa lor le poate produce în comunicarea scrisă, inclusiv în documente oficiale și juridice.
O contribuție importantă este studiul semnat de Al. Florin Țene, intitulat „Etimologia și istoricul numelui Maria”. Autorul urmărește originea numelui, evoluția sa prin ebraică, greacă și latină, răspândirea în spațiul creștin și bogata sa semnificație culturală și religioasă. Studiul se încheie cu o bibliografie selectivă care include lucrări de lexicografie, onomastică, teologie și Biblie.
Elena Oprea este prezentă cu un grupaj de poezii în care apar motive precum patria, natura, iubirea, memoria și trecerea timpului. „Convingere”, „Stropi de ploaie, stropi de iubire”, „Întoarcere în timp” și „Îndemn” dau grupajului o tonalitate meditativă și patriotică.
Studiul „Dispersia hermesiană în neurolingvistică și toleranța excesivă a culturii”, semnat de Ștefan Lucian Mureșanu, continuă cercetarea începută în numărul precedent și se concentrează asupra relației dintre cuvânt, limbaj, neurolingvistică, comunicare și influența discursului asupra receptorului.
Criticul Adrian Dinu Rachieru semnează „Cuvânt de însoțire – Transilvania, lacrimi și cruci – nuvele de Radu Matei Todoran”, analizând creația poetică și epică a autorului, universul transilvan și modalitatea în care realitatea istorică este transfigurată literar.
Un alt punct de interes este interviul realizat de Ion Nălbitoru cu prof. Anca Cheaito, dedicat comunității românești din Liban, revistei „Orient românesc”, activităților culturale și educaționale și promovării limbii și culturii române în spațiul levantin. Interviul pune accent pe ideea de comunitate și pe cultura română ca punte între lumi.
Rubrica „Poezie fără frontiere”, realizată de Iuliana Pașca, aduce în paginile revistei poezie internațională, cu texte de Irma Kurti din Albania-Italia, Gabriel Rosenstock din Irlanda și Panagiota P. Lambri din Grecia, în traducere românească.
Ion Iancu Vale este prezent cu un grupaj de poezii în care se regăsesc „Eu ca un fluid”, „Captivul”, „Teama”, „Execuția” și „Oprirea din zbor”. Poezia sa traversează teme existențiale și sociale, de la captivitate și teamă până la iubire, violență și aspirația spre libertate.
În „Cuvântul editorului”, Johnny Ciatloș Deak prezintă volumul Suflet de femeie al poetei Mihaela CD, insistând asupra iubirii, credinței, sensibilității și muzicalității versului.
Revista continuă cu dialogul Lucreției Berzintu cu prof. Mariana Chiriac, profesoară de matematică în Ohio, SUA. Interviul este și o poveste despre emigrație, adaptare, educație și păstrarea valorilor formate în România. Mariana Chiriac vorbește despre diferențele dintre sistemele educaționale românesc și american și despre importanța caracterului și integrității.
Carmen Cristina Oltean semnează un emoționant portret al Elenei Buică, intitulat „Elena Buică-Buni, lumina călăuzitoare în cultura românească din Canada”, evocând activitatea literară, pedagogică și culturală a acesteia și rolul său în comunitatea românească din diaspora.
Casandra Andreea Beraru continuă articolul „Bonanza – când iubirea, memoria și credința devin o formă a fericirii”, consacrat romanului Mirelei-Ioana Dorcescu. Analiza evidențiază iubirea, credința, cultura, memoria și transformarea suferinței într-o sursă de înțelepciune.
Gruia Cojocaru publică „Complicitatea țărănească”, secvență dintr-un roman nenăscut, o proză cu atmosferă rurală și fundal istoric, în care conflictul dintre autoritate și solidaritatea comunității țărănești creează tensiune epică.
Un amplu material semnat de George Roca, „Mihai Eminescu în Australia”, urmărește modul în care opera eminesciană este promovată în diaspora românească și în spațiul cultural australian. Sunt prezentate proiecte, traduceri, spectacole, antologii și inițiative ale Academiei Româno-Australiene pentru Cultură.
Anca Sîrghie semnează studiul „Popasurile lui Constantin Noica la Paris”, în care sunt urmărite raporturile lui Noica cu Parisul, Emil Cioran și Mircea Eliade, precum și experiențele filosofului român înainte și după perioada detenției. Textul valorifică documente memorialistice și corespondența dintre marile personalități ale culturii române.
Florica Bud, în „Pohta-n cui și alte pohte (17) – Ciurigăi și roșii trase la xerox”, aduce o savuroasă pagină de memorie rurală, recuperând cuvinte, mâncăruri, obiceiuri și imagini din satul tradițional. Textul devine astfel și o mărturie despre lumea rurală aflată în schimbare.
Numărul se încheie cu un material de interes deosebit pentru literatura contemporană: „Receptarea critică a operei lui Al. Florin Țene în literatura contemporană”, semnat de Marian Tomescu. Sunt prezentate opinii critice despre creația lui Al. Florin Țene, prin referiri la Constantin Cubleșan, Ion Cristofor, Mircea Popa, Melania Cuc, Gelu Dragoș, Teodor Barbu și Liliana Moldovan. Studiul evidențiază dimensiunea poetică, epică și eseistică a operei, precum și implicarea autorului în viața culturală românească.
Ultima pagină cuprinde contactele revistei și motto-ul lui Frank Herbert: „Fiecare civilizație depinde de calitatea indivizilor pe care îi produce”, urmat de rubrica „Cărți noi în biblioteca revistei Climate literare”.
În ansamblu, numărul 194 al revistei „Climate literare” se remarcă prin diversitatea materialelor și prin dialogul dintre literatura română și spațiul cultural internațional. Poezia alternează cu studiul și critica literară, istoria culturală se întâlnește cu spiritualitatea, iar literatura din țară intră într-un dialog firesc cu creația și activitatea românilor din diaspora.
Este un număr care acordă un loc important memoriei culturale, limbii române, identității, credinței, literaturii contemporane și promovării valorilor românești, reunind autori și teme din România, Europa, America de Nord și Australia.
Prin bogăția și varietatea sa, nr. 194 – august 2026 confirmă rolul revistei „Climate literare” ca spațiu de întâlnire între generații, între genuri literare și între cultura română din țară și cea din diaspora.
