23% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau nicio formă de educație sau pregătire profesională în 2025, potrivit raportului „Education at a Glance 2026” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Procentul este cu nouă puncte procentuale peste media de 14% înregistrată în statele OCDE.
România are o pondere ridicată a tinerilor NEET
Categoria NEET include persoanele care nu sunt încadrate în muncă și nu participă la educație sau formare profesională.
OCDE avertizează că perioadele prelungite de inactivitate la începutul vieții profesionale pot avea efecte negative de durată asupra veniturilor și parcursului socio-economic ulterior.
În România, 23% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se aflau în această situație în 2025, față de o medie de 14% în statele OCDE, potrivit digi24.ro
Doar 19% dintre adulții români au studii universitare
Raportul arată că, la nivelul OCDE, nivelul de educație al populației a atins un nivel record în 2025. În medie, 43% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani aveau o calificare universitară, iar 39% absolviseră învățământul liceal sau postliceal.
În România, doar 19% dintre adulții din aceeași categorie de vârstă aveau studii universitare. În schimb, 56% aveau studii liceale sau postliceale, peste media de 39% a OCDE.
Datele indică și o reducere a ponderii calificărilor profesionale de nivel liceal în rândul generațiilor mai tinere. În 2025, 59% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani aveau o astfel de calificare, comparativ cu 45% dintre cei cu vârste între 25 și 34 de ani.
Șomajul în rândul tinerilor cu studii superioare a scăzut
Rata șomajului în rândul tinerilor adulți cu studii superioare din România a coborât de la 6% în 2015 la 3% în 2025.
La nivelul statelor OCDE pentru care există date comparabile, rata medie a scăzut în aceeași perioadă de la 7% la 5%.
Nivelul de educație se reflectă și în veniturile angajaților. În România, persoanele care lucrează cu normă întreagă pe parcursul întregului an și au absolvit cel mult un liceu teoretic câștigă, în medie, cu 11% mai puțin decât media națională.
Diferența este de 8% pentru absolvenții de învățământ liceal vocațional și ajunge la 18% pentru persoanele care nu au terminat liceul.
La nivelul OCDE, decalajele salariale față de media națională sunt de 13% pentru absolvenții de liceu teoretic, 17% pentru cei cu pregătire vocațională și 31% pentru angajații cu un nivel de educație inferior celui liceal.
Studiile superioare oferă și un acces mai mare la munca de acasă
Nivelul de educație influențează și accesul la locuri de muncă ce permit desfășurarea activității de acasă.
În România, 10% dintre angajații cu studii superioare lucrează de acasă, ocazional sau în mod obișnuit, în timp ce procentul este de doar 2% în cazul celor cu studii liceale sau postliceale.
Diferența este și mai mare la nivelul OCDE: 42% dintre angajații cu studii superioare lucrează cel puțin ocazional de acasă, față de 18% dintre cei cu studii liceale sau postliceale.
