Comunicat de la Biroul de presă al PE
Parlamentul European solicită o politică UE-China mai fermă și bazată pe principii, care să îmbine dialogul cu o mai bună protejare a intereselor europene.
Într-o recomandare adoptată miercuri – cu 454 de voturi pentru, 86 împotrivă și 110 abțineri – și adresată celorlalte instituții ale UE, deputații europeni afirmă că interesul UE constă în consolidarea unei ordini mondiale multilaterale. Aceștia subliniază importanța dialogului cu China privind provocările globale, pacea și securitatea, clima și drepturile omului. În același timp, ei constată că relațiile bilaterale au ajuns într-un punct critic din cauza practicilor economice neloiale ale Chinei și a poziției acesteia față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Deputații își exprimă profunda îngrijorare cu privire la informațiile verificate conform cărora armata chineză a instruit personal militar rus pentru a lupta în Ucraina. UE ar trebui, susțin aceștia, să se coordoneze cu Statele Unite, cu membrii G7 și cu alți parteneri care împărtășesc aceleași valori, și să încurajeze China să își folosească influența asupra Rusiei pentru a contribui la încheierea războiului.
Reducerea dependențelor și apărarea valorilor europene
Deputații europeni afirmă că sunt necesare măsuri urgente împotriva instrumentalizării dependenței economice excesive a UE față de China, alături de o strategie riguroasă de reducere a riscurilor, axată pe materii prime critice, medicamente, baterii, vehicule electrice, tehnologia informației și comunicațiilor, semiconductori și alte sectoare strategice. Aceștia solicită o monitorizare mai strictă a investițiilor și protejarea tehnologiilor, infrastructurii și lanțurilor de aprovizionare critice. Parlamentul identifică supracapacitatea industrială a Chinei, subvențiile de stat și alte restricții privind accesul firmelor europene pe piața chineză drept provocări tot mai mari pentru economia UE.
Deputații solicită reciprocitate și condiții de concurență echitabile în domeniul comerțului și investițiilor și susțin acțiuni proporționate ale UE în cazurile în care China nu își deschide piețele interne. De asemenea, se solicită consolidarea parteneriatelor în cadrul inițiativei „Global Gateway”, care să ofere o alternativă credibilă la inițiativa chineză „Belt and Road” (O centură, un drum), în special în Africa și America Latină. Raportul reafirmă politica UE „o singură Chină”, opunându-se totodată oricărei modificări unilaterale a statu-quo-ului din Taiwan prin forță sau constrângere.
Deputații europeni solicită o reziliență sporită în fața atacurilor cibernetice, a ingerințelor străine, a spionajului și a amenințărilor hibride, cerând totodată intensificarea dialogului privind drepturile omului și exercitarea de presiuni asupra Chinei în legătură cu represiunea, munca forțată și politicile din Tibet și Xinjiang. Parlamentul își exprimă profunda îngrijorare cu privire la adoptarea Legii privind promovarea unității și progresului etnic și la potențialul acesteia de a instituționaliza și mai mult politicile de asimilare. De asemenea, aceștia solicită eliberarea necondiționată a deținuților politici.
Referitor la acest subiect, Raportoarea Hilde Vautmans (Renew, BE) a declarat: „Majoritatea de astăzi marchează un punct de cotitură în politica Europei față de China. Odată cu inițiativa franco-germană din această săptămână, se conturează un consens larg în UE privind necesitatea unei relații economice mai echilibrate cu China. Sper că, mâine, comisarul Šefčovič va transmite acest mesaj economic unitar la Beijing. Însă acest raport merge și mai departe: dorim cooperare cu China acolo unde este posibil, rămânând în același timp fermi în privința securității și a valorilor noastre. Atâta timp cât persistă diferențe fundamentale, rivalitatea sistemică va face și ea parte din relația noastră.”
De menționat faptul ca în lunile martie și iunie 2026, trei delegații parlamentare au vizitat China; o a patra urmează să aibă loc ulterior, în octombrie 2026. Contactele directe dintre Parlamentul European și autoritățile chineze au fost reluate anul trecut, după ce fuseseră practic înghețate din 2021, moment în care guvernul chinez a impus sancțiuni mai multor deputați europeni, ca răspuns la sancțiunile UE privind drepturile omului aplicate unor oficiali și organizații din China.
