Insolvențele au crescut cu aproape 12% în primele nouă luni

Analiză CITR

Numărul companiilor mari intrate în procedură s-a dublat; agricultura și Moldova, cele mai expuse

• 5.250 de companii au intrat în insolvență în primele nouă luni din 2026
• Față de aceeași perioadă a anului 2025, numărul companiilor intrate în insolvență cu active de peste 1 milion de euro a crescut cu 65%
• Agricultura și construcțiile concentrează aproape 90% din creșterea numărului de insolvențe față de anul trecut. În agricultură, numărul insolvențelor a crescut cu 52,5%, iar în construcții, cu 10,2%.
• Nord-Estul este regiunea care are cea mai rapidă creștere (+21,8%)

Peste 5.250 de companii au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului 2026, cu aproximativ 12% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, marcând cel mai ridicat nivel din 2018 încoace, potrivit unei analize realizate de CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, pe baza estimărilor ONRC.

În aceeași perioadă, numărul companiilor cu active de peste 1 milion de euro intrate în procedură a crescut cu 65%, iar al celor cu active de peste 4 milioane de euro este mai mult decât dublu (marcand o crestere de 141% a procedurilor in aceasta categorie).

Sursa: ONRC, prelucrare CITR.

„Anul trecut spuneam că se închide cortina pentru companiile zombie, iar datele din 2026 arată că presiunea a urcat la companiile mari. Totalul insolvențelor crește moderat, dar numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în procedură este mai mult decât dublu, iar aici se schimbă natura riscului. O companie mare este, de fapt, finanțată de furnizorii ei, iar când aceasta se oprește din plată, dificultățile se transmit în lanț. Semnalele sunt deja în date: marje în scădere, îndatorare în creștere, restanțe către furnizori concentrate în firmele subcapitalizate, iar agricultura arată simultan presiune în bilanțuri, în bănci și în instanțe. Pentru companiile încă viabile, momentul intervenției decide cât se mai poate salva”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

În primele trei trimestre ale anului 2026, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în agricultură și construcții.

Datele ONRC în funcție de codurile CAEN indica faptul ca din cele aproape 230 de insolvențe suplimentare față de anul trecut, peste 190 provin din doar două sectoare: agricultura (+94) și construcțiile (+97). În același timp, comerțul și industria prelucrătoare înregistrează usoare scăderi ale procerilor de insolventa (aprox -5% comert si aprox -6% industrie prelucratoare).

Cele mai multe insolvențe s-au înregistrat in agricultură ( +52,5%) – cu peste 90 de proceduri fata de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, agricultura a devenit al doilea cel mai puțin profitabil sector al economiei, iar rata creditelor neperformante a urcat de la 2,7% în octombrie 2024, la 9,8% în martie 2026.

Construcțiile sunt de asemenea afectate, inregistrand o crestere a insolventelor de peste 10% depășind pragul de 1.000 de companii in insolventa in primele 3 trimestre.

Harta insolvențelor: Moldova accelerează, Nord-Vestul încetinește

Nord-Estul este regiunea cu cea mai rapidă creștere a insolventelor (+21,8%), în primele trei trimestre ale anului, Vasluiul și-a dublat numărul de proceduri, Bacăul a crescut cu 48,5%, iar Suceava cu 42,1%. Creșteri ample se înregistrează și în Bistrița-Năsăud (+77,6%), Vrancea (+69,0%), Arad (+41,2%), Brașov (+37,8%) și Hunedoara (+30,8%).

La polul opus, Nord-Vestul este singura regiune unde se inregistreaza o scadere a numarului de insolvente (–5,7%), cu reduceri în Cluj (–15,2%), Bihor (–11,9%) și Sălaj (–41,4%). Și Constanța coboară, cu 15,1%. Bucureștiul rămâne principalul centru al insolvențelor, cu peste 860 de cazuri, 18% din total, dar cu o creștere modestă, de 4,1%.

De ce contează companiile mari: riscul de propagare

O companie mare care intră în insolvență nu rămâne un caz izolat. Cercetarea economică internațională privind lanțurile de credit comercial arată că, atunci când un client intră în insolvență, furnizorii săi suferă pierderi, iar propriul lor risc de insolvență crește odată cu mărimea pierderii. Efectul este mai puternic în perioadele de încetinire economică și la furnizorii cu capital și lichiditate reduse¹. Aceleași studii arată că lanțul neplăților se oprește, de regulă, la companiile mari, lichide și cu acces la finanțare, care absorb șocurile². Când tocmai aceste companii intră în insolvență, amortizorul dispare.

În România, condițiile pentru propagare sunt prezente: creditul furnizor este o sursă principală de finanțare, firmele subcapitalizate concentrează peste o treime din restanțele comerciale, iar incidentele de plată cresc ca valoare. Dublarea insolvențelor la companiile mari este, din acest motiv, un semnal care depășește numarul efectiv de cazuri inregistrate. Instrumentele de restructurare preventivă, cum ar fi acordul de restructurare sau concordatul preventiv pot face diferența în perioada următoare, între o afacere pierdută ori una salvată.