Prețurile la energie ar putea crește cu 20–25% în lunile următoare, potrivit evaluărilor unor experți independenți, citate de secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi. Conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, presiunea asupra prețului gazelor pe piața europeană și oprirea reactoarelor de la Cernavodă sunt principalele cauze invocate pentru această posibilă majorare, cu efecte asupra competitivității companiilor și puterii de cumpărare a populației.
Estimările și cauzele creșterii prețurilor au fost discutate joi, 8 octombrie, la prima ediție a evenimentului „Argument pentru Energie”, organizat de platforma națională de dezbatere strategică „Argument pentru România”. Primul panel i-a reunit pe Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, pe Sebastian Burduja și Virgil Popescu, foști miniștri ai Energiei, pe Mircea Man, Secretar General ANRE și Gabriel Biriș, avocat, expert ȋn fiscalitate. Cei trei au analizat presiunile externe și problemele interne care influențează prețurile, precum și măsurile necesare pentru siguranța aprovizionării cu energie.
Prezent în cadrul primului panel al evenimentului „Argument pentru Energie”, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că, în contextul economic și geopolitic european și al crizei prelungite traversate de România, creșterea prețurilor la energie este un scenariu mai mult decât probabil.
Potrivit secretarului de stat, prognoza inițială de majorare a tarifelor cu 10% „era doar o estimare venită din dialogul cu marii furnizori”. Bușoi a precizat că este posibilă „și o creștere de 20-25%, potrivit evaluărilor unor experți independenți”.
„Sunt lucruri pe care românii și mai ales marii consumatori le resimt, pentru că le reduc competitivitatea. Iar aici este marea miză și locul în care nu este ușor să găsim soluții. Pentru că reducerea competitivității pune presiune pe taxe și impozite, pe locurile de muncă și duce la creșterea prețului produselor finite. Ceea ce generează un efect de inflație, generează probleme privind puterea de cumpărare. Orice creștere cauzată de majorarea prețului la electricitate afectează economia României”, a subliniat secretarul de stat.
Contextul geopolitic influențează prețul energiei locale
Cristian Bușoi a prezentat și principalele cauze care alimentează evoluția ascendentă a prețurilor la energie și previziunile alarmante pentru această iarnă și primăvara viitoare. Potrivit acestuia, este vorba de conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, dar și de „decizia corectă a Uniunii Europene de a elimina total importurile de gaz natural din Rusia, cel mai târziu în 2027.
În opinia sa, blocarea Strâmtorii Ormuz și competiția între Asia și Uniunea Europeană pentru LNG, în principal cel provenit din SUA, duc prețul gazului la valori foarte mari.
„Acest lucru generează o presiune și pe România, chiar dacă suntem o țară producătoare de gaz natural. Prețurile, mai puțin cele reglementate pentru populație și sistemele centralizate de încălzire, sunt influențate și se aliniază cumva la prețul european”, a precizat secretarul de stat.
La acești factori externi, se adaugă presiunea pusă pe plan local de oprirea centralei de la Cernavodă. „Ne-am fi dorit să redeschidem reactoarele 1 și 2 în cursul lunii septembrie, dar acest lucru nu a fost posibil. Iar în aceste zile nu doar că nu vedem o creștere a nivelului, ci în continuare o scădere. Ceea ce ne duce cu gândul că, cel puțin următoarele 10 zile, centrala de la Cernavodă nu poate fi redeschisă în condiții de siguranță”, a subliniat Bușoi.
Statul cunoștea din 2022 necesitatea lucrărilor la Brațul Bala
În acest context, a fost evidențiată necesitatea extinderii lucrărilor de pe Brațul Bala, care alimentează reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă, închise în iulie, respectiv august. „La Cernavodă, începerea lucrărilor de pe Brațul Bala încă de atunci când Ministerul Energiei a ridicat problema era singura soluție”, a punctat secretarul de stat.
Fostul ministru al Energiei Virgil Popescu a precizat că problema Brațului Bala a fost adusă în prim-plan încă din urmă cu patru ani. „În 2022 a fost emisă o ordonanță de urgență prin care statul român acorda ajutor pentru centrala de la Cernavodă, pentru unitățile 3 și 4. În această lege există negru pe alb obligativitatea Ministerului Transporturilor de a finanța și executa lucrările de la Bala 2. Acum însă ne dăm seama, în urma acestei crize hidrologice la nivel european, cu scăderea debitelor Dunării, că Bala este esențială pentru securitatea funcționării întregii centrale de la Cernavodă”, a precizat Popescu.
„Marile proiecte energetice nu au culoare politică”
La rândul său, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja a punctat una dintre problemele structurale care afectează profund domeniul energiei în România.
„În energie și, în general, în viața publică românească, nu există continuitate. Românii nu se vor întreba peste 10 ani cine a fost ministrul care a inițiat cutare proiect sau care a tăiat cutare panglică, ci se vor întreba: «Becul acesta se aprinde, cât mă costă?» Din păcate, din orgoliu, lipsă de viziune și de leadership, nu a existat o continuitate a lucrurilor bune, decât cu anumite excepții, unde rezultatele se văd astăzi”, a declarat Burduja.
Fostul ministru a reiterat în acest context necesitatea creării unui Cod al energiei „care să simplifice, să unifice, să integreze și să coreleze toată legislația în domeniul energiei. Este nevoie de acest cod, dublat de un Pact pentru energie”. Pentru că, a conchis Burduja, „marile proiecte energetice nu au culoare politică”.
