O placă cu performanțe bune la foc nu transformă singură un perete într-un element rezistent la foc. La fel, un plafon, o pardoseală sau o placare nu pot fi evaluate doar după proprietățile materialului vizibil.
Într-un proiect real, performanța rezultă din sistem: plăci, structură suport, izolație, fixări, rosturi și detalii de execuție. În cazul unei clădiri existente, intervine și întrebarea dacă elementele actuale pot fi păstrate și îmbunătățite sau dacă trebuie înlocuite.
De aceea, protecția la foc trebuie tratată încă din faza de proiectare ca o cerință a construcției, nu ca o listă de materiale adăugată înainte de execuție.
Pentru un proiect comercial, medical, industrial, HoReCa, office sau rezidențial, alegerea pornește de la destinația clădirii, configurația acesteia și performanțele cerute în documentația tehnică. Abia după aceea pot fi definite sistemele potrivite pentru pereți, plafoane, pardoseli sau elementele care trebuie îmbunătățite.
Reacția la foc a materialului nu este rezistența la foc a sistemului
Două noțiuni apar frecvent în fișele tehnice și sunt ușor de confundat.
Reacția la foc descrie comportamentul unui produs atunci când este expus focului: în ce măsură contribuie la incendiu, ce cantitate de fum poate produce și dacă apar picături sau particule arzânde.
Rezistența la foc privește capacitatea unui element de construcție de a-și păstra anumite funcții pentru o perioadă determinată.
De aici apar clasificări precum EI 30, EI 60 sau EI 90. E indică integritatea, iar I capacitatea de izolare termică. Pentru elementele portante pot apărea clasificări precum REI, unde R privește capacitatea portantă.
P 118/1-2025 tratează aceste performanțe distinct și precizează inclusiv condițiile în care pereții ușori realizați în montaj uscat pot fi puși în operă pe baza documentației tehnice a sistemului. (Portal Legislativ, [Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, indicativ P 118/1-2025], 2025)
Diferența este relevantă în ofertare. Dacă două plăci au aceeași clasă de reacție la foc, nu rezultă automat că două configurații realizate cu ele au aceeași rezistență la foc.
La un perete rezistent la foc contează întreaga alcătuire
Când proiectul cere un perete EI 60 sau EI 90, soluția nu înseamnă doar alegerea unei plăci „rezistente la foc”.
Configurația poate include unul sau mai multe straturi de plăci, profile, izolație interioară, elemente de fixare și detalii specifice de montaj.
P 118/1-2025 precizează, în cazul pereților ușori în montaj uscat, că performanța trebuie raportată la sistem și la documentațiile aplicabile acestuia. Pentru anumite clase impuse pereților din gips-carton, normativul se referă inclusiv la componente precum plăcile, montanții, traversele, elementele de fixare și izolațiile interioare. (Portal Legislativ, [P 118/1-2025], 2025)
De aceea, modificarea aparent minoră a unui strat poate avea efecte asupra configurației pentru care există documentația.
Această realitate apare frecvent și în proiectele discutate de profesioniști online. Într-un caz privind un perete exterior care trebuia să atingă o anumită rezistență la foc, u/cougineer atrăgea atenția că alcătuirile testate trebuie respectate ca sisteme și că înlocuirea arbitrară a straturilor poate elimina baza pe care a fost stabilită performanța. (u/cougineer, Reddit, [1 hour fire rated wall], 2024)
Pentru proiectant și antreprenor, întrebarea utilă nu este, așadar, „ce placă are această clasă?”, ci „ce alcătuire completă răspunde cerinței proiectului?”.
Clădirile existente ridică o problemă diferită
La o construcție nouă, soluția poate fi integrată încă din proiectare. Într-o clădire existentă, lucrurile sunt mai complicate. Pereții, planșeele și finisajele există deja, iar intervenția trebuie adaptată unei configurații care poate avea zeci de ani. Aici apare nevoia soluțiilor de recalificare sau de îmbunătățire a performanței la foc.
Nu întotdeauna este eficient sau posibil ca elementul existent să fie demolat și refăcut integral. În anumite proiecte, poate fi analizată o soluție de placare sau completare a sistemului existent, cu condiția să existe o soluție tehnică documentată pentru situația respectivă.
Pe r/architecture, u/Creative_Sail_1290 descria exact o astfel de dificultate: într-o clădire existentă avea nevoie de un ansamblu planșeu-plafon cu rezistență de o oră, dar configurația deja construită nu corespundea simplu unei soluții standard pe care o găsise în documentație. (u/Creative_Sail_1290, Reddit, [Fire rates floor/ceiling assembly], 2023)
Exemplul arată de ce intervențiile asupra clădirilor existente necesită mai întâi analiză tehnică.
Nu este suficient să adaugi un produs care, luat separat, are caracteristici bune la foc. Trebuie stabilit ce performanță trebuie obținută și prin ce configurație documentată poate fi realizată.
Protecția la foc nu se oprește la pereți
Pereții rezistenți la foc sunt una dintre cele mai vizibile aplicații, dar protecția pasivă a unei clădiri poate implica mult mai multe elemente.
În funcție de proiect, pot exista cerințe pentru plafoane, pardoseli, placări ale structurilor sau soluții pentru elementele de închidere.
Un plafon este un exemplu bun. Un panou cu o anumită clasă de reacție la foc nu înseamnă automat că întregul plafon oferă o anumită rezistență în minute.
Canalul educațional Young Architect explică într-un material dedicat pereților rezistenți la foc că performanța trebuie urmărită la nivelul alcătuirii testate: tipul plăcilor, structura, numărul de straturi și detaliile de execuție trebuie privite împreună. Materialul discută și diferența dintre o oră și două ore de rezistență și erorile care pot compromite o configurație. (Young Architect, YouTube, [Fire Rated Walls: Types, Assemblies, and Code Requirements], 2025)
Principiul este relevant și pentru celelalte elemente ale clădirii.
Într-un proiect pot fi necesare, în funcție de cerințele stabilite, pereți sau placări rezistente la foc, sisteme pentru recalificarea unor pereți existenți, șape uscate cu performanțe specifice, placări exterioare din fibrociment, plafoane sau soluții în care cerința acustică trebuie combinată cu cea de protecție la incendiu.
Aceste produse nu trebuie selectate independent unele de altele. Fiecare trebuie raportat la elementul de construcție și la performanța prevăzută în proiect.
Destinația clădirii schimbă cerințele proiectului
Un spital, o hală industrială, un hotel și o clădire de birouri nu sunt același proiect doar pentru că folosesc pereți din sisteme uscate.
Cerințele privind securitatea la incendiu depind de caracteristicile și destinația construcției, iar P 118/1-2025 stabilește niveluri diferite de performanță în funcție de situația analizată.
De aceea, nu există o singură configurație „rezistentă la foc” pe care să o poți aplica automat tuturor investițiilor.
Un proiect poate cere EI 30 într-o anumită zonă și o performanță mai mare într-o alta. În alte situații pot apărea cerințe suplimentare privind reacția la foc a produselor sau rezistența elementelor structurale.
Alegerea trebuie să pornească din documentația tehnică și din cerința concretă a proiectului. Abia apoi se compară sistemele disponibile, grosimile, greutatea, caracteristicile acustice, rezistența la impact, compatibilitatea cu restul construcției și modul de punere în operă.
Un furnizor B2B trebuie să poată discuta despre proiect, nu doar despre produs
În proiectele complexe, o fișă tehnică trimisă pe e-mail rezolvă doar o parte din problemă. Arhitectul sau managerul de proiect poate avea nevoie să știe ce sistem răspunde unei anumite cerințe, dacă acesta poate fi integrat într-o alcătuire existentă și ce documentație trebuie urmărită pentru execuție.
Antreprenorul are alte întrebări: cum se realizează sistemul, ce componente sunt necesare și dacă schimbarea unui produs afectează soluția.
Iar în cazul renovărilor, prima întrebare poate fi dacă elementul existent poate fi îmbunătățit sau trebuie înlocuit.
Tocmai aici devine relevantă abordarea integrată, în care analiza proiectului precedă furnizarea materialelor.
Pentru proiecte care presupun cerințe specifice de securitate la incendiu, poți consulta soluțiile de protecție la foc disponibile Menatwork.ro.
Pentru un proiect nou, discuția poate începe cu performanța cerută și alegerea sistemului potrivit. Pentru o construcție existentă, poate începe cu alcătuirea actuală și obiectivul de recalificare.
În ambele situații, proiectantul, furnizorul și executantul trebuie să vorbească despre aceeași configurație.
Modificarea unui strat trebuie tratată ca modificarea sistemului
În șantier apare frecvent tentația optimizării. O placă nu este disponibilă și este înlocuită cu alta. Se schimbă profilul. Se reduce un strat. Un material termoizolant este înlocuit cu unul cu altă densitate.
Din punct de vedere logistic, modificarea poate părea minoră. Pentru o configurație cu performanță documentată la foc, nu trebuie presupus automat că este echivalentă.
P 118/1-2025 cere utilizarea produselor și sistemelor pe baza performanțelor declarate și a documentațiilor aplicabile. Pentru proiect, asta înseamnă că înlocuirile trebuie verificate în raport cu soluția tehnică adoptată, nu doar cu denumirea comercială sau cu grosimea produsului.
Este unul dintre motivele pentru care consultanța tehnică înainte de comandă poate evita costuri mai mari ulterior.
Un produs aparent mai ieftin nu reprezintă o economie dacă obligă la reproiectare sau dacă nu poate fi utilizat în configurația necesară.
O soluție bună poate rezolva mai multe cerințe simultan
În proiectarea reală, un perete rareori trebuie să răspundă unei singure cerințe. Poate exista simultan nevoie de rezistență la foc, izolare acustică, rezistență mecanică sau impact și o anumită grosime maximă.
Un plafon poate trebui să combine cerința tehnică de protecție la incendiu cu o anumită estetică și cu performanțe acustice.
La o pardoseală pot conta atât sistemul uscat și timpul de execuție, cât și comportarea la foc.
De aceea, alegerea nu ar trebui fragmentată în produse independente.
Un sistem bine ales este cel care răspunde ansamblului de cerințe din proiect fără ca una dintre performanțe să fie obținută în detrimentul alteia.
Asta explică și de ce protecția la foc trebuie discutată suficient de devreme. Dacă cerința este adăugată după ce arhitectura, structura și finisajele au fost deja stabilite, variantele disponibile pot deveni mai puține sau mai costisitoare.
De la cerința din proiect la soluția construită
Protecția la foc nu începe cu catalogul de produse. Începe cu întrebarea: ce trebuie să facă acel element al clădirii în caz de incendiu?
De aici rezultă performanța cerută, iar apoi poate fi selectat sistemul care o asigură în configurația proiectată.
Pentru pereți poate însemna o alcătuire nouă sau recalificarea uneia existente. Pentru alte zone poate însemna placări, plafoane, pardoseli sau soluții exterioare cu performanțele necesare.
Materialele sunt componentele. Performanța aparține sistemului. Iar într-un proiect complex, diferența dintre cele două este exact motivul pentru care alegerea soluției tehnice trebuie făcută înainte ca șantierul să transforme proiectul într-o succesiune de improvizații.
Surse și experiențe din comunitate:
- Reddit – u/Creative_Sail_1290 – Fire rates floor/ceiling assembly – 2023
https://www.reddit.com/r/architecture/comments/104znv4/fire_rates_floorceiling_assembly/ - Reddit – u/cougineer – 1 hour fire rated wall – 2024
https://www.reddit.com/r/StructuralEngineering/comments/1dfpkem/1_hour_fire_rated_wall/ - YouTube – Young Architect – Fire Rated Walls: Types, Assemblies, and Code Requirements – 2025
https://www.youtube.com/watch?v=5KA8RKP7Ms0
Referințe:
- Portal Legislativ – Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, indicativ P 118/1-2025 – 2025
https://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G2MGNH9DMSABMO03N0EBTKQU1GM - Portal Legislativ – Ordinul nr. 267 din 28 februarie 2025 pentru aprobarea P 118/1-2025 – 2025
https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/295242
