Recenta întâlnire, din data de 26 octombrie, a premierului Luca Niculescu cu reprezentanții organizațiilor patronale reprezentative la nivel național poate fi catalogată doar ca una de parcurs firesc al oricărui guvern proaspăt instalat. Categoric, a fost necesară, dar rezultatele concrete ale acesteia rămân la nivel de intenții. Mobilizarea capitalului autohton alături de fondurile europene, scăderea prețului energiei, a carburanților și multe altele au fost enunțate. Firesc și protocolar, Guvernul și-a notat propunerile și a anunțat că le poate lua în considerare. De aici și până la punerea în practică a măsurilor enunțate este o cale lungă, în absența unor surse viabile de finanțare care să se regăsească în viitoarea construcție bugetară pentru anul 2007. Acesta este și motivul pentru care astfel de întâlniri trebuie să continue, dar, de această dată, cu reprezentanții fiecărui domeniu în parte în care să se prezinte efectiv soluția, sursa de finanțare și impactul efectiv asupra bugetului de stat. Aceasta este marea provocare. Restul este doar o imagine cosmetizată a dialogului Guvern-mediul de afaceri.
Este posibilă redresarea industriei turismului?
Dincolo de temele enunțate la amintita întâlnire de la Guvern, despre cea a turismului, cu excepția voucherelor de vacanță, și aceasta schițată, nu s-a vorbit mai mult. Credem că acest subiect merită o atenție mai mare.
Paradoxal, deși România beneficiază de toate atributele naturale, de o infrastructură de cazare modernizată, turismul se află, în prezent, pe o pantă descendentă. Statistica națională demonstrează acest lucru. Dacă ne raportăm la numărul turiștilor români care aleg alte destinații și la cel al străinilor care vizitează România, se observă că suntem în deficit excesiv. Suntem pe ultimul loc în Europa. Cheltuim mult mai mult în străinătate decât încasăm. Clasamentul din imagine nu lasă loc de îndoieli.â
Deficit uriaș între sumele cheltuite de turiștii români în exterior și cele încasate de la turiștii străini care vizitează România
România pierde bani pe bandă rulantă. Datele disponibile arată că Balanța valutară din sectorul turismului din România înregistrează un deficit cronic și accentuat (deficit de cont curent pe componenta de călătorii), deoarece sumele cheltuite de turiștii români în străinătate depășesc cu mult încasările realizate de România de la turiștii străini.
Conform datelor oficiale ale Băncii Naționale a României (BNR), pe primele șase luni ale anului 2026, deficitul extern din turism a atins o valoare-record de aproximativ 2,5 miliarde de euro. În termeni practici, pentru fiecare euro pe care un străîn îl lasă în România, rezidenții români cheltuiesc aproximativ doi euro dincolo de granițe.
Vina nu este a celor din turism, ci a celor care gestionează politica în domeniu. Doar simpla reducere a valorii voucherelor de vacanță a generat pierderea a peste un milion de înnoptări și acestea au generat un impact economic de peste 21 de miliarde de lei – potrivit unui recent studiu al Academiei de Studii Economice
(Tichetele de masă au generat 1,10% din PIB în 2025. Reducerea voucherelor de vacanță a costat turismul intern peste un milion de nopți de cazare – Curierul National ). Nu doar voucherele de vacanță pot explica declinul turismului românesc. Vorbim aici despre un cumul de politici și practici care au erodat această industrie.
Acesta este și motivul pentru care Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a înaintat vineri Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în mod oficial, o listă de 18 propuneri pentru stoparea declinului și relansarea turismului românesc. ( Facebook) Mai mult, este cerută o nouă întâlnire aplicată cu Premierul și cu Ministrul de resort. Cererea este însoțită și de soluțiile de acoperire bugetară.
Prelungirea acordării voucherelor de vacanță pentru personalul din sistemul public și cel privat
Una dintre măsurile propuse de FPTR este cea a prelungirii acordării voucherelor de vacanță pentru personalul din sistemul public, precum și extinderea acestui sistem, în aceleași condiții pentru angajații din mediul privat și majorarea sumei brute de la 800 de lei la 1.000 de lei. Pornind de la situația actuală, acordarea voucherelor de vacanță personalului din instituțiile publice fiind reglementată prin OUG nr. 8/2009, cu modificările și completările ulterioare, și menționând că pentru anul 2026, cuantumul este de 800 lei, pentru personalul cu salarii de bază lunare nete de până la 6.000 lei, FPTR propune:
“Prelungirea perioadei de aplicare a OUG nr. 8/2009 pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, cu menținerea emiterii pe suport electronic și a utilizării exclusiv pentru servicii turistice în România. Se propune, de asemenea, majorarea sumei brute de la 800 lei la 1.000 lei.
Justificare: Voucherele pentru personalul public constituie un instrument constant de refacere a forței de muncă și stimulare a turismului intern, cu efect direct asupra veniturilor operatorilor economici din sector. Predictibilitatea reglementării permite operatorilor să își planifice investițiile, capacitățile de cazare și sezonul. O parte semnificativă a sumelor cheltuite revine la bugetul public sub formă de TVA, impozit pe profit și impozit pe venit.
Impact estimat.
Impact bugetar: efort anual în funcție de numărul beneficiarilor și de cuantum, parțial compensat prin veniturile fiscale generate de consum.
Impact economic: stabilitatea cererii în stațiuni și destinații urbane.
Impact social: menținerea accesului la servicii turistice pentru categoriile cu venituri mai reduse din sectorul public.”
Mai mult, se cere explicit acordarea voucherelor de vacanță și angajaților din mediul privat, în aceleași condiții de care beneficiază personalul din sistemul public, fără a influența cheltuielile operatorilor economici.
În acest sens, FPTR explică mecanismul: “Situația actuală. Potrivit art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, contribuabilii pot scădea din impozitul pe profit datorat sumele reprezentând sponsorizări, în limita valorii minime dintre 0,75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat. Salariații din sectorul privat nu beneficiază în prezent de un mecanism de sprijin pentru acordarea voucherelor de vacanță similar celui de care beneficiază personalul din sistemul public.
Soluția propusă. Modificarea Codului fiscal și a OUG nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, astfel încât societățile plătitoare de impozit pe profit să poată utiliza pentru acordarea voucherelor de vacanță o parte din plafonul fiscal aplicabil sponsorizărilor, în următorii parametri:
– valoare brută de 1.000 de lei pe angajat (identică cu valoarea propusă la punctul 1);
– limită maximă de 25% din plafonul fiscal aplicabil sponsorizărilor, calculat potrivit Codului fiscal, fără depășirea a 5% din impozitul pe profit datorat;
– utilizare exclusivă pentru servicii turistice furnizate în România, pe suport electronic.
Justificare: Măsura stimulează cererea de servicii de cazare și turism intern și oferă angajaților un beneficiu extrasalarial. Măsura nu presupune alocarea directă de fonduri de la bugetul de stat, ci utilizarea unui mecanism fiscal în limita plafonului legal aplicabil sponsorizărilor. Diferența din plafonul legal rămâne disponibilă pentru sponsorizări.
ii) Pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor, aferente situațiilor financiare pentru anul 2025 au fost identificați 512.342 de operatori economici care au înregistrat profit net contabil pozitiv, în valoare cumulată de 253.615.760.112 lei.
Acești operatori economici au raportat, împreună, un număr mediu anual de 3.078.877 de salariați.
Datele reprezintă o bază de analiză pentru propunerea FPTR privind acordarea voucherelor de vacanță salariaților din mediul privat, urmând ca numărul beneficiarilor potențiali să fie determinat în funcție de regimul fiscal al angajatorilor și de plafoanele legale disponibile.
Din estimările preliminare ale specialiștilor FPTR rezultă că aproximativ 700.000 de salariați din mediul privat ar putea beneficia de vouchere de vacanță în valoare de 1.000 de lei, în cazul aprobării propunerilor noastre de la punctele 1 și 2.
Această estimare urmează să fie fundamentată în funcție de numărul angajatorilor eligibili și de plafoanele fiscale disponibile.
Ținând cont de efectul de multiplicare, estimăm că aplicarea acestor măsuri poate contribui la creșterea încasărilor la bugetul de stat.
Ținând cont de efectul de multiplicare, putem afirma cu certitudine că aplicarea acestor măsuri va contribui la creșterea încasărilor la bugetul de stat.
Adoptarea lor este, în primul rând, o decizie politică ce trebuie asumată, chiar dacă măsurile vor fi atacate, în special de unele ONG-uri.”
Extinderea sezonului estival
O altă propunere a Federației Patronatelor din Turismul Românesc este cea a extinderii perioadei sezonului estival. “Propunem modificarea legislației aplicabile, respectiv a Codului administrativ, în vederea facilitării concesionării sau închirierii terenurilor aparținând domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, precum și a concesionării, închirierii sau vânzării terenurilor aparținând domeniului privat al acestora, în condițiile legii, pentru dezvoltarea serviciilor suplimentare de către operatorii economici deținători de structuri de primire turistică clasificate.
Această măsură ar permite dezvoltarea de servicii suplimentare prin amenajarea de piscine, locuri de joacă și alte forme de agrement, contribuind direct la diversificarea ofertei turistice, la atragerea unui număr mai mare de turiști și, implicit, la prelungirea sezonului estival.
Prin implementarea acestei modificări, unitățile de cazare ar putea funcționa la un nivel ridicat de atractivitate nu doar în perioada de vârf a verii, ci și în extrasezon, ceea ce ar genera încasări suplimentare la bugetele locale și centrale, locuri de muncă stabile și o utilizare mai eficientă a infrastructurii existente.” – se arată în documentul menționat.
China, o posibilă soluție pentru creșterea numărului turiștilor străini în România
Deși poate părea o propunere inedită, Federația Patronatelor din Turismul Românesc solicită dezvoltarea cooperării turistice dintre România și Republica Populară Chineză și intensificarea promovării internaționale a destinației România.
În documentul menționat, FPTR solicită:
“ inițierea de către Minister, în colaborare cu organizațiile patronale reprezentative din turism, a unui program de promovare a destinației România în Republica Populară Chineză, prin valorificarea parteneriatelor instituționale, economice și media existente.
Programul va urmări promovarea principalelor destinații și forme de turism din România, cu accent pe turismul balnear, cultural, medical, rural și de litoral, precum și stimularea cooperării dintre operatorii economici din cele două țări, în scopul creșterii numărului de turiști chinezi care vizitează România.
Un obstacol important semnalat de operatori îl reprezintă procedurile de obținere a vizelor turistice, care se acordă cu mare întârziere față de celelalte state membre ale spațiului Schengen.”
Într-adevăr, acest subiect a fost semnalat, în repetate rânduri, și de Camera de Comerț și Industrie România-China și poate constitui un subiect de discuție.
Există o diferență mare între modul în care turiștii români pot călători acum în China, fără viză de intrare și cu posibilitatea unui zbor direct București-Beijing și procedura din România de acordare a vizelor pentru turiștii și oamenii de afaceri chinezi: “Trebuie găsită o soluție. Prin scutirea de vize și cu suportul liniei aeriene directe București-Beijing, peste 40.000 de turiști români și-au petrecut vacanțele în China. Normal era ca și țara noastră să atragă un număr similar de turiști chinezi. Însă, acest lucru nu se întâmplă cum se întâmplă în Italia, Germania, Croația, Ungaria etc. De ce acest lucru? Există un blocaj la nivelul sistemului de acordare a vizelor pentru cetățenii chinezi. Este inexplicabil. Sunt întârzieri de ordinul lunilor de zile până la obținerea vizelor. Simpla invocare a regulamentului european de acordare a vizelor Schengen pentru turiștii chinezi nu se susține. Acest regulament prevede destul de clar că perioada de procesare a cererilor de viză este de 15 zile. Astfel, turismul românesc pierde sume importante cu efect direct asupra încasărilor bugetare. De ani de zile încercăm să promovăm un proiect de promovare a turismului medical balnear pe Litoral pentru a revigora acest segment important al turismului. Nu dorim să ne oprim doar la Eforie Nord. Categoric, turismul medical balnear are nevoie de promovare și implicare pentru atragerea turiștilor străini, inclusiv din China, unde există un potențial uriaș de doritori să viziteze România. Totuși, ne izbim de problema vizelor pe care trebuie să le obțină turiștii chinezi. Nu este un caz izolat. Încercăm acum, alături de alte entități, să sensibilizăm autoritățile guvernamentale. În acest sens suntem dispuși să semnăm protocoale de colaborare cu toate organizațiile interesate în deblocarea acestei situații și pentru elaborarea unui program de promovare a destinației România în Republica Populară Chineză, prin valorificarea parteneriatelor instituționale, economice și media existente. Este foarte importantă promovarea imaginii și ofertei turismului românesc pe această piață ” – declară Nicolae Istrate, Vicepreședinte Federația Patronală a Turismului Românesc.
Turismul balnear, un potențial neexploatat
Pentru că tot s-a vorbit despre turismul medical balnear, să menționăm faptul că acesta poate atrage un volum masiv de turiști atât din România cât și din străinătate, fiind o tendință în plină dezvoltare pe plan extern, în România asistăm la un blocaj investițional. Lipsește tocmai viziunea autorităților guvernamentale și dorința de colaborare cu mediul privat pentru realizarea de investiții care să valorifice, la adevărata valoare, acest uriaș potențial.
Surprinzător este faptul că asistăm la o lipsă de colaborare reală între instituțiile statului, în acest caz Ministerul Sănătății și reprezentanții mediului privat. Totul, în condițiile în care nu se solicită un efort investițional din partea statului care să conducă la modernizarea instalațiilor și a serviciilor de tratament și recuperare, la standarde corespunzătoare cerințelor actuale, ar putea crește atractivitatea bazei inclusiv pentru turiștii străini și ar permite folosirea mai intensă a capacităților de cazare pe tot parcursul anului. O asemenea dezvoltare ar contribui la prelungirea perioadei de activitate a unităților turistice și la menținerea locurilor de muncă pentru o perioadă mai mare din an.
Paradoxal sau nu, nevoia de investiții private și efortul de relansare a sectorului turistic medical balnear a fost înțeleasă și de către partea sindicală.
Într-una dintre anexele propunerilor FPTR se regăsește un studiu de caz realizat de către Federația Sindicatelor din Sectorul Turism, Hoteluri și Restaurante. Cităm din acesta:
“ În stațiunea Eforie Nord, baza de tratament a Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord (EFOSAN), instituție subordonată Ministerului Sănătății, nu mai funcționează de peste 20 de ani, fiind în prezent în conservare.
Baza este situată în vecinătatea Complexului Hotelier Steaua de Mare. Complexul Hotelier Steaua de Mare este format din trei hoteluri: Delfinul 4 stele, Steaua de Mare (Aqvatonic) 4 stele și Meduza 3 stele, care dispun, în total, de 693 de spații de cazare, cu 1.386 de locuri de cazare.
Baza de tratament avea legătură directă cu complexul hotelier, astfel încât turiștii puteau beneficia de procedurile medicale recomandate fără să fie nevoiți să părăsească incinta complexului.
Reprezentanții asociaților/angajatorilor care dețin cele trei structuri de cazare au încercat, în repetate rânduri, în ultimii 20 de ani, să identifice o formă de colaborare cu Ministerul Sănătății pentru reabilitarea și modernizarea bazei de tratament, inclusiv printr-un proiect de investiții estimat la 4–5 milioane de euro, cu păstrarea acesteia în proprietatea publică și asigurarea serviciilor medicale de către personalul de specialitate al spitalului.
Repunerea în funcțiune și modernizarea bazei de tratament ar putea permite atragerea turiștilor pe tot parcursul anului, cu perspectiva unei prezențe permanente de peste 1.000 de turiști în complexul hotelier, contribuind la prelungirea perioadei de funcționare a hotelurilor și la menținerea locurilor de muncă.”
Acestea sunt doar câteva aspecte din planul de măsuri pentru redresarea turismului românesc propus Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Printre ele se mai numără: organizarea și gestionarea eficientă a sistemului național de evidență a apartamentelor în regim hotelier; menținerea actualei cote reduse de TVA; modificarea legislației în domeniul utilizării plajelor, modificarea metodologiilor privind remunerațiile pentru comunicarea publică în scop ambiental în unitățile de cazare și alimentație publică; completarea cadrului legislativ și ocupațional privind scufundările turistice ghidate; înființarea unui grup de lucru dedicat în vederea analizării și actualizării legislației sprecifice în domeniul turismului; înființarea unui departament specializat în dezvoltarea politicilor publice, analiza legislației și elaborarea propunerilor legislative în cadrul Direcției Generale Turism; introducerea interdicției de a promova structuri de primire turistică neclasificate pe platformele de promovare (Booking, Airbnb etc), eliminând astfel concurența neloială; Planificarea strategică a destinației România. Marketing și promovare -OMD.
