Studiu CPAG
Dezvoltarea economiei românești presupune modernizarea simultană a companiilor cu capital străin și a celor autohtone, prin investiții, tehnologie și creșterea valorii adăugate.
Consilium Policy Advisors Group (CPAG) prezintă o serie de concluzii ale unei cercetări privind globalizarea și convergența economică în Europa Centrală și de Est, care analizează performanța companiilor cu capital străin și a celor autohtone din România, Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia, în perioada 2021–2024.
Principala concluzie este că în România avantajul costurilor mici s-a disipat considerabil în perioada 2021-2024 când costul muncii a crescut mai rapid decât productivitatea muncii. Pentru următoarea etapă a convergenței este necesară inversarea acestui trend.
Investițiile străine au contribuit la dezvoltarea economiei în ultimii patru ani, dar decalajele de productivitate rămân importante. Productivitatea companiilor autohtone este sub productivitatea afiliatelor străine care este sub productivitatea firmelor din țara de origine a acestora.
În 2024, filialele străine reprezentau aproximativ 3% din totalul întreprinderilor din România, 27% din locurile de muncă și generau aproape 41% din valoarea adăugată. Productivitatea acestora era de 1,9 ori mai mare decât cea a companiilor autohtone, în timp ce costul muncii pe persoană ocupată era de 2,2 ori mai ridicat. Cele mai multe filiale străine provin din Uniunea Europeană reprezentând 2% din totalul întreprinderilor, 19% din locurile de muncă și 29% din valoarea adăugată, fiind de 1,9 ori mai productive și având dublul costului muncii pe persoană ocupată comparativ cu firmele autohtone. Cinci țări din Uniunea Europeană sunt majoritar prezente Germania, Franța, Italia, Tările de Jos și Austria, filialele acestora reprezentând 1% din totalul întreprinderilor din România, 14% din locurile de muncă și 22% din valoarea adăugată. Atât productivitatea muncii, cât și costul muncii pe persoană ocupată în aceste filiale era dublul firmelor autohtone.
Cu toate acestea, comparațiile internaționale evidențiază un potențial considerabil de creștere. Raportat la companiile străine care operează în Germania, Franța, Italia, Țările de Jos și Austria, firmele străine din România ating doar 35% din nivelul de productivitate al acestora, comparativ cu 50% în Cehia, 48% în Polonia și 46% în Ungaria, pe baza unor comparații sectoriale.
Decalajele sunt deosebit de importante în industria prelucrătoare, unde companiile străine asigură aproximativ 51% din ocupare. Analiza indică faptul că diferențele sunt explicate în principal de nivelul mai redus al producției pe lucrător, evidențiind necesitatea investițiilor în tehnologie, automatizare și activități industriale cu valoare adăugată mai ridicată.
Creșterea salariilor trebuie susținută de productivitate
Între 2021 și 2024, costul muncii pe persoană ocupată a crescut cu 54% în companiile autohtone, față de un avans de 39% al valorii adăugate. În cazul companiilor străine, creșterile au fost de 45%, respectiv 28%, în termeni nominali exprimați în euro.
România a înregistrat astfel cea mai mare creștere a costului muncii în raport cu valoarea adăugată dintre cele cinci economii analizate. Deși costurile salariale per lucrător rămân semnificativ mai reduse decât în Europa Occidentală, diferențele de productivitate diminuează acest avantaj. Raportat la valoarea adăugată produsă, avantajul de cost al companiilor străine din România este de numai aproximativ 3% față de companiile străine din economiile occidentale analizate.
Creșterea salariilor este un rezultat firesc al convergenței economice, dar sustenabilitatea sa depinde de capacitatea companiilor de a genera mai multă valoare adăugată.
Companiile străine și cele autohtone trebuie să se dezvolte împreună
Atingerea potențialului de convergență economică presupune progrese simultane în ambele segmente ale economiei: modernizarea activității filialelor străine și creșterea productivității firmelor autohtone, care asigură aproape trei sferturi din ocupare.
„Investițiile străine și autohtone au avut un rol esențial în modernizarea economiei românești. Următoarea etapă a convergenței are nevoie de accelerarea investițiilor cu închiderea decalajelor de productivitate prin orientarea lor către activități cu valoare adăugată mai mare, de la inginerie și cercetare-dezvoltare până la tehnologii avansate și procese de producție mai complexe. Doar astfel se poate crea cercul virtuos al viitoarei dezvoltări.
Politicile economice, stimulentele pentru investiții și fondurile europene ar trebui orientate cu precădere către modernizare tehnologică, digitalizare, eficiență energetică și dezvoltarea capitalului uman. Obiectivul este susținerea creșterii salariilor prin creșterea productivității. România are nevoie de o convergență bazată pe competitivitate, inovare și valoare adăugată, care să se reflecte în creșterea sustenabilă a nivelului de trai”, a declarat Ella Kállai, Cofondator al Consilium Policy Advisors Group și autoarea cercetării.
Potențialul economic al creșterii productivității
Potrivit unor scenarii ilustrative calculate de CPAG, atingerea a 90% din productivitatea medie a companiilor străine din industria prelucrătoare a Cehiei, Ungariei și Poloniei ar putea genera aproximativ 6,7 miliarde de euro în valoare adăugată suplimentară. În paralel, o creștere cu 10% a productivității companiilor autohtone ar echivala cu aproximativ 9 miliarde de euro în valoare adăugată suplimentară. Aceste estimări evidențiază potențialul dezvoltării simultane a celor două segmente ale economiei, prin investiții productive, inovare și transfer tehnologic.
Pentru România, provocarea nu mai este doar atragerea investițiilor și integrarea în economia europeană, ci și reducerea decalajelor de productivitate.
