Material de opinie de Victoria Dobre, Senior Manager, Taxe Indirecte, și Andreea Tudorache, Senior Manager, Soluţii de Tehnologie pentru Servicii Fiscale, Deloitte România
În ultimii ani am asistat la o extindere accelerată a inițiativelor de digitalizare, atât din partea autorităților fiscale, cât și din partea companiilor. Fie pentru a răspunde unor obligații de raportare tot mai complexe, fie pentru eficientizarea internă a proceselor, tehnologia joacă un rol tot mai important în gestionarea obligațiilor fiscale.
Declarația SAF-T (D406) rămâne cea mai complexă raportare din calendarul de conformare al ultimilor ani și oferă o imagine detaliată asupra operațiunilor contabile și fiscale ale unei companii. Volumul și nivelul de detaliu al datelor raportate ridică însă o întrebare care depășește simpla conformare: cât de corecte, complete și coerente sunt în realitate datele fiscale și contabile ale companiilor?
ANAF trece de la colectarea datelor la verificarea lor
După etapa de implementare și depunere a declarației SAF-T de către contribuabili, atenția se mută acum asupra modului în care ANAF utilizează informațiile colectate. Autoritatea fiscală dezvoltă mecanisme prin care datele raportate prin SAF-T sunt comparate cu cele din alte declarații fiscale, pentru a identifica eventualele diferențe și neconcordanțe.
La finalul lunii august 2026, autoritatea fiscală a anunțat oficial lansarea a două aplicații gratuite, disponibile pe portalul ANAF (secțiunea SAF-T), care permit contribuabililor să verifice corectitudinea datelor raportate prin D406: o aplicație pentru verificarea preliminară a declarației SAF-T și una pentru evaluarea informațiilor declarate prin acest formular, generat într-un șablon similar decontului de TVA (D300), pentru a se compara direct cu decontul depus efectiv.
Cele două aplicații sunt în perioada de testare (septembrie – noiembrie 2026), iar reacțiile contribuabililor sunt colectate direct de ANAF.
Potrivit instituției, din cele aproximativ 870.000 de societăți obligate să depună SAF-T, aproximativ 580.000 (circa 67%) depun și decont de TVA. Acest lucru permite deja compararea datelor din cele două raportări și identificarea eventualelor neconcordanțe. Reprezentanții instituției au explicat că dezvoltarea celor două aplicații a pornit de la erorile și diferențele identificate în etapa-pilot, obiectivul fiind acela de a le oferi contribuabililor instrumente prin care să își verifice și să își corecteze datele înainte de transmiterea acestora către ANAF.
Mai mult, în perioada septembrie 2025 – august 2026, ANAF a derulat un proiect-pilot de testare a unui mecanism de verificare a consistenței datelor raportate prin SAF-T, prin compararea acestora cu informațiile din declarațiile D300 și D301. În paralel, autoritatea fiscală a anunțat dezvoltarea unor instrumente de precompletare a decontului de TVA (D300) pe baza informațiilor raportate prin SAF-T, demers care face parte dintr-o strategie mai amplă de automatizare a raportării fiscale și de reducere, pe termen lung, a obligațiilor declarative.
Aceste inițiative arată că atenția ANAF se îndreaptă tot mai mult către calitatea și coerența informațiilor raportate de contribuabili, nu doar către depunerea declarațiilor fiscale.
Raportările e-Factura, SAF-T și RO e-TVA, analizate împreună
Cel mai recent semnal în această direcție a venit la finalul lunii octombrie 2026, când ANAF a anunțat lansarea unui program național de conformare fiscală, cu rol preventiv, adresat contribuabililor identificați cu posibile riscuri fiscale în domeniul TVA.
În cadrul acestui program, companiile vizate vor primi scrisori de informare prin care sunt îndrumate să verifice nu doar dacă au depus toate declarațiile fiscale și informative, ci și dacă informațiile declarate sunt complete, corecte și corelate între diferitele sisteme de raportare.
Mai exact, ANAF le recomandă contribuabililor să compare datele din declarațiile fiscale cu informațiile disponibile în celelalte sisteme de raportare: facturile emise și primite prin sistemul RO e-Factura; sumele înregistrate prin intermediul caselor de marcat; informațiile raportate prin SAF-T; datele incluse în decontul precompletat RO e-TVA.
Este o evoluție importantă: analiza nu mai vizează exclusiv corectitudinea unei declarații individuale, ci reconcilierea informațiilor provenite din surse diferite (TVA, impozitul reținut la sursă, impozitul pe profit și situațiile financiare), care ar trebui să reflecte aceeași realitate economică și fiscală.
Deși programul are un caracter preventiv și urmărește încurajarea conformării voluntare înainte de inițierea unor controale fiscale, acesta transmite un mesaj important pentru contribuabili: verificarea coerenței datelor trebuie să facă parte din procesul obișnuit de raportare fiscală, nu să fie realizată doar după primirea unei notificări din partea ANAF. În plus, aceste verificări ar trebui extinse și asupra perioadelor anterioare, astfel încât eventualele erori să poată fi identificate și corectate prin mecanismele prevăzute de legislația fiscală.
Tehnologia, factor esențial pentru calitatea datelor fiscale
Verificarea datelor devine astfel un nou reper în procesul de raportare. Însă demersul se dovedește tot mai anevoios și mai dificil de gestionat, având în vedere volumul semnificativ de date raportate. Verificarea manuală nu permite standardizare procedurii și, în plus, presupune un consum ridicat de timp și resurse.
Evoluția raportărilor fiscale digitale și modul în care ANAF începe să utilizeze datele colectate schimbă modul în care companiile trebuie să abordeze conformarea fiscală. Nu mai este suficient ca declarațiile să fie depuse la timp. Informațiile raportate trebuie să fie corecte, complete și coerente între diferitele sisteme.
În acest context, calitatea datelor trebuie să devină parte integrantă a proceselor din cadrul societății. Colaborarea dintre echipele financiar contabile și cele de taxe, susținută de procese bine definite și de soluții tehnologice de reconciliere, permite identificarea timpurie a diferențelor, gestionarea riscurilor și reducerea efortului asociat verificărilor fiscale.
Astfel, companiile pot trece de la o abordare reactivă, în care corectează diferențele după ce acestea sunt semnalate de autorități, la una preventivă, bazată pe verificarea constantă a calității și coerenței datelor.
