Scrisoare adresată Comisiei Europene
Având în vedere contextul socio-economic actual din România caracterizat prin:
• Creșterea prețurilor la alimente, energie și combustibili,
• Necesitatea unei flexibilități ridicate ca urmare a războiului existent la granița țării care a afectat economia prin creșterea costurilor militare și de infrastructură,
• Încetinirea economiei și menținerea inflației la un nivel ridicat,
• Necesitatea adoptării reformei fiscale pentru includerea în deficitul public a 4,4% din PIB, prevăzută la articolul 126, alin. (7), TFUE din 18 iunie 2021,
• Discuțiile existente în spațiul public generate de propunerile Guvernului de măsuri fiscale ce au vizat: scăderea pragului de încadrare în microîntreprinderi și creșterea impozitului aplicat pentru acestea, creșterea impozitelor pe venit și bunuri, creșterea TVA-ului și mai ales creșterea TVA aplicabil în sectorul ospitalității, eliminând scutirile aplicate anumitor domenii care aveau ca scop dezvoltarea economică și creșterea consumului,
Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), confederația patronală reprezentativă la nivel național, ce asigură reprezentarea intereselor întreprinderilor mici și mijlocii la nivel național și european, reprezentând peste 60.000 de IMM-uri membru al SMEunited își împărtășește îngrijorarea că implementarea reformelor fiscale propuse poate duce la următoarele efecte:
- O încetinire considerabilă a economiei ca urmare a închiderii afacerilor din cauza imposibilității suportării impozitelor,
- Cresterea prețului ca urmare a transferării costurilor suplimentare către consumatori;
- Creșterea ratei inflației,
- Scăderea consumului,
- Creșterea ratei șomajului în contextul închiderii sau reducerii activității economice,
- Reducerea veniturilor la bugetul statului.
Având în vedere argumentele prezentate mai sus, considerăm că trebuie luate în considerare următoarele linii roșii pentru reformele fiscale propuse de Guvernul României:
1. Principiul „de la mare la mic”.
Toate reformele trebuie să înceapă de la administrația publică centrală și locală apoi să continue cu marile companii – multinaționale – și, ulterior, trebuie impuse măsuri fiscale IMM-urilor. De asemenea, sarcina fiscală și impactul estimat ar trebui să se bazeze pe același principiu.
2. Termen limită de aplicare: 1 ianuarie 2024
Asigurarea predictibilității și gradualității sectorului de afaceri prin anunțarea măsurilor cu impact asupra IMM-urilor cu cel puțin 6 luni înainte și aplicarea acestora cel mai devreme, la 1 ianuarie 2024.
3. Consultarea partenerilor sociali și realizarea unui acord politic pe o perioadă de 10 ani
Guvernele naționale trebuie să se consulte în mod corespunzător cu părțile interesate atunci când adoptă reforme. Măsurile ar trebui implementate printr-un acord politic cu angajatorii și sindicatele pe o perioadă de 10 ani, cu obiective și rezultate clare ale reformelor. De asemenea, toate propunerile de reformă trebuie să fie însoțite de studii și analize de impact.
4. Aplicarea noilor reforme conform înțelegerii micilor întreprinzători (1% și 3%, fără angajați obligatorii, prag de 30% etc.)
Aplicarea unei simple cote de cifră de afaceri fara birocrație și alte constrângeri (legate de minim 1 angajat, cota de profit, domeniu) pentru ca aceasta să poată fi ușor identificată și controlată atât de către antreprenori, cât și de către organele de stat.
5. Lansarea de programe naționale și europene
Sprijinirea afacerilor existente prin acordarea de granturi de investiții pentru IMM-uri și lansarea urgentă a programelor dedicate acestora.
6. Sectorul ospitalității din România are nevoie de mai mult sprijin
Pentru a-și menține competitivitatea, sectorul necesită menținerea facilităților fiscale existente (cota TVA de 9%), similar celorlalte state europene (Belgia 6%, Germania 7%, Bulgaria 9%). Ospitalitatea românească necesită implementarea unor politici de sprijinire a domeniului prin acordarea de prime încasate, realizarea de investiții în infrastructura de agrement și promovarea României în străinătate.
7. Mecanismul salariului minim: transparent și aplicat timp de 10 ani și salarii minime diferite
Salariile trebuie majorate la nivel național într-o manieră responsabilă și graduală, impozitarea muncii este la unul dintre cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană și regândirea impozitării muncii trebuie să fie în centrul politicilor publice.
8. Vouchere
Fiecare măsură ar trebui să fie foarte bine evaluată, astfel încât să nu afecteze negativ IMM-urile și piața muncii. Adăugarea de noi taxe angajaților (ca de exemplu noua taxă pe tichetele de masă) va avea un impact grav asupra calității vieții acestora în această perioadă foarte dificilă în care inflația, prețurile ridicate la alimente și criza energetică îi împovărează deja și va face IMM-urile mai slabe neavând instrumente pentru a motiva și reține forța de muncă talentată și pentru a construi politici motivante de resurse umane.
România este un membru activ al UE, o țară care este pe drumul cel bun și dorim să ne exprimăm disponibilitatea de a fi parteneri ai Comisiei Europene și Guvernului României în acest drum european.
