500 de educatori, profesori și părinți din cinci județe au participat la Conferința Națională de Educație Timpurie de la Suceava, cu tema „Dezvoltarea creativității copiilor în era digitală”. Experți internaționali au prezentat educatorilor soluții practice pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor într-o copilărie tot mai dominată de ecrane.
48,3% dintre copii petrec peste șase ore pe zi în mediul digital, potrivit datelor unui studiu Salvați Copiii România, prezentate în cadrul Conferinței Naționale de Educație Timpurie de la Suceava. În același timp, vârsta la care copiii încep să consume activ conținut pe platformele de socializare coboară până la 5-10 ani, iar aproximativ 32% dintre părinții copiilor din această categorie de vârstă raportează utilizarea activă și regulată a acestor platforme de către cei mici.
Organizată în cadrul seriei de conferințe First7, cu implicarea Asociației EduMax Centru de Dezvoltare Personală și Profesională și a profesoarei Elena Manuela David, manifestarea a oferit participanților acces la cele mai noi abordări și instrumente practice din domeniul educației timpurii, prezentate de specialiști cu experiență internațională.
Valentina Secară, educatoare, formatoare, coach și psiholog, organizatoarea în România a seriei de Conferințe de Educație Timpurie First7, prin intermediul Fundatiei Acorns, subliniază importanța adaptării educației la nevoile noilor generații: „A XI-a ediție a Conferinței Naționale de Educație Timpurie de la Suceava a impresionat prin cei 500 de educatori care au venit pentru că își doresc să învețe, să crească, să se dezvolte, să fie mai buni pentru copiii pe care îi au în grijă. Sunt copii digitali, vorbim de un alt tip de educație, cu multă interacțiune, dăruire, pasiune.”
La rândul său, profesoara Elena Manuela David, din cadrul Asociației EduMax Centru de Dezvoltare Personală și Profesională, organizatoarea evenimentului de la Suceava, atrage atenția asupra responsabilității comune a familiei și a grădiniței: „Știm cu toții că educația începe cu cei 7 ani de acasă și cu un educator bun. La urma urmei, părintele este primul educator, iar educatorul al doilea părinte.”
Statisticile îngrijorătoare readuc în atenție întrebări esențiale pentru părinți și profesioniștii din educație: cum putem proteja dezvoltarea copiilor într-o lume în care stimularea digitală ocupă tot mai mult loc în viața lor și cum putem stimula creativitatea copiilor într-o lume tot mai digitalizată?
Răspunsurile au fost aduse de trei specialiste internaționale în educație timpurie – Valentina Secară, Alexandra Chiorando și Helen Battelley. Evenimentul a reunit aproximativ 500 de participanți în Sala Regatto a Hotelului Mandachi din Suceava, educatori, profesori și părinți din județele Suceava, Iași, Neamț, Botoșani și Bacău. Conferința a beneficiat de traducere simultană în căști.
Copiii pierd oportunități esențiale de conectare umană
Unul dintre semnalele de alarmă prezentate în cadrul conferinței privește reducerea interacțiunilor directe dintre părinți și copiii mici. Datele unei cercetări realizate în Marea Britanie de National Literacy Trust arată că, între 2019 și 2025, procentul familiilor care poartă conversații zilnice a scăzut de la 90% la 70%. Joaca zilnică împreună a înregistrat o scădere de la 76% la 51%, iar lectura zilnică împreună, de la 66% la 46%.
Mai mult timp petrecut în fața ecranelor este asociat cu mai puține conversații interactive între adulți și copii.
Comportamentul copiilor este un mesaj. Adulții trebuie să înțeleagă ce se află în spatele lui
Alexandra Chiorando, profesoară, formatoare, consultant, coach și fost inspector pentru educația timpurie în Marea Britanie, specialistă în incluziune, procesare senzorială, creativitate și învățare prin joc, a invitat participanții să privească educația din perspectiva copilului.
„Ce ne dorim să simtă fiecare copil în mediile educaționale pe care le creăm? Dacă vrem să înțelegem cu adevărat copiii, trebuie să fim mereu cu un picior în lumea lor: să privim prin ochii lor, să observăm ce este important pentru ei și să ne amintim cum este să fii mic.”
Potrivit specialistei, fiecare copil are nevoie să fie văzut, să simtă că aparține unui grup, să fie în siguranță și să aibă parte de bucurie și experiențe pozitive. Comportamente precum lovitul, mușcatul, țipetele, agitația sauauto-izolarea pot ascunde frustrări, suprastimulare, nevoi fizice neîmplinite ori dificultăți de comunicare și conectare emoțională.
În loc să sancționeze automat comportamentul, părinții și educatorii sunt încurajați să identifice cauza acestuia și să creeze medii calme, previzibile, cu rutine consecvente și oportunități de explorare.
Jocul liber, conversațiile, poveștile familiare și ritualurile zilnice sunt instrumente importante pentru dezvoltarea autonomiei și a autoreglării emoționale. Consecvența și predictibilitatea îi ajută pe copii să învețe să aștepte, să gestioneze frustrările și să se adapteze schimbărilor.
Mișcarea modelează dezvoltarea creierului și capacitatea de învățare
Helen Battelley, consultantă internațională în dezvoltarea fizică a copiilor, formatoare, autoare și speaker, a prezentat importanța mișcării în dezvoltarea timpurie, explicând legătura dintre experiențele fizice, dezvoltarea senzorială și procesele cognitive.
„În primii ani de viață, mișcarea înseamnă mult mai mult decât joacă. Este o componentă esențială a dezvoltării, care modelează viitorul copilului!”
Specialista a explicat rolul sistemelor vestibular și proprioceptiv în dezvoltarea copiilor. Primul este responsabil de percepția mișcării și a echilibrului, iar cel de-al doilea îi permite copilului să-și perceapă poziția corpului și să-și dozeze forța în timpul mișcărilor.
Săriturile, cățăratul, legănatul, rostogolirea, împingerea și tragerea obiectelor, dansul și jocurile dinamice sunt experiențe care contribuie la dezvoltarea acestor sisteme senzoriale și la capacitatea copilului de a-și organiza mișcările și de a-și regla comportamentul.
Helen Battelley a pledat, de asemenea, pentru integrarea activităților în aer liber în programul zilnic al copiilor. Natura oferă o multitudine de experiențe senzoriale: sunete, texturi, mirosuri, lumină naturală și libertate de explorare. Jocul în exterior stimulează imaginația, creativitatea, coordonarea și curiozitatea și le oferă copiilor ocazia de a învăța prin experiență directă.
Mai multă joacă, mai puține ecrane: o responsabilitate comună a părinților și educatorilor
Mesajul central al conferinței a fost că educația timpurie nu înseamnă doar pregătirea copilului pentru școală, ci construirea fundamentelor dezvoltării sale fizice, cognitive, emoționale și sociale. Toate informațiile prezentate pot fi aplicate imediat la grupele de grădiniță.
Părinții și educatorii pot contribui împreună la acest proces prin reducerea timpului petrecut în fața ecranelor, introducerea unor ritualuri zilnice fără tehnologie, lectura împreună, jocul liber, activitățile în natură și experiențele care presupun mișcare și explorare senzorială.
