Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Sanda Toma – actriţa care “gândea cu inima şi simţea cu creierul”
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și Educație

Sanda Toma – actriţa care “gândea cu inima şi simţea cu creierul”

Dan Mihai Bârliba
Autor Dan Mihai Bârliba
Publicat 23 noiembrie 2026
Distribuie

Sintagma din titlul acestui articol nu aparţine autorului, ci renumitei artiste căreia îi sunt dedicate rândurile ce urmează. Am văzut-o în anii studenţiei mele în câteva spectacole pe scena “Teatrului de Comedie”, impresionându-mă foarte mult prin naturaleţea rolurilor interpretate; această calitate s-a regăsit în apariţiile sale televizate, vizionate ani de-a rândul împreună cu soţia mea după ce am revenit de la Praga din postul de Secretar al “Uniunii Internaţionale a Studenţilor”.

Sanda Toma arăta într-un interviu realizat în 2015: “De multe ori mi s-a întâmplat de-a lungul meseriei să găsesc în mine lucruri pe care nu ştiam că le am, că există, iar asta este frumuseţea meseriei: această imensă aventură, această călătorie în tine însăţi, în viaţa ta, în tot ce vezi în jur. De peste tot se fură, se culege, dar se trece prin tine, neapărat prin tine.”.

Un lucru este curios: pasiunea actoriei, în cazul său, nu a apărut din anii copilăriei ca în multe alte biografii teatrale, chiar dacă avusese anumite “antecedente” (părinţii ei se cunoscuseră pe platourile de filmare unde viitoarea sa mamă făcea figuraţie, iar tatăl era fotograf). Născută la 24 octombrie 1934, Sanda Toma a avut o copilărie nefericită: când avea doar cinci luni, a rămas orfană de mamă; copil fiind, în primăvara anului 1944, a fost obligată să se refugieze din casa unde locuia care fusese distrusă de bombardamente; a plecat în apropiere de Bucureşti, în satul Ciocăneşti unde a locuit împreună cu mătuşa ei. După ce a terminat primii ani de şcoală la Institutul “Sfânta Maria”, un pension de călugăriţe din Bucureşti – dânsa a dorit să urmeze cursurile “Facultăţii de Geologie”, dar nu a putut da examen din cauza provenienţei mic-burgheze; apoi a fost respinsă la examenul de admitere de la “Politehnica” bucureşteană. Din fericire pentru viitoarea sa carieră artistică, aceste eşecuri au determinat-o să îşi schimbe radical opţiunile, fiind sfătuită de unii prieteni de la “Institutul de Teatru” ca să dea examen acolo; dânsa reuşeşte în toamna anului 1951, fiind admisă la clasa profesoarei Aura Buzescu şi a asistentei acesteia, Sorana Coroamă Stanca, continuând studiile din ultimii ani de facultate cu maeştrii Nicolae Bălţăţeanu şi Beate Fredanov.

Imediat după absolvire, Sanda Toma a fost repartizată la “Teatrul Naţional” din Craiova, fiind prezentă în unele spectacole regizate de Radu Penciulescu, Vlad Mugur şi Dinu Cernescu. Ulterior, dânsa ajunge pe prima scenă a ţării, la “Teatrul Naţional din Bucureşti” unde a lucrat cu regizorul Sică Alexandrescu pentru piesele Hangiţa de Carlo Goldoni în 1958 şi Titanic vals de Tudor Muşatescu în 1960, având colegi pe Coca Andronescu, Mişu Fotino şi Dem Rădulescu; revine în acest teatru după o perioadă de 33 de ani – timp în care s-a aflat la “Teatrul de Comedie”, la solicitarea directorului acestuia, Radu Beligan.

La noul teatru Sanda Toma a avut anii de consacrare şi de afirmare artistică de care îşi amintea cu mare plăcere în interviurile realizate ulterior. Încă de la primul spectacol realizat pe această scenă a Capitalei în ianuarie 1961, ea a obţinut rolul Dianei din Celebrul 702 de Alexandru Mirodan; acolo a lucrat cu mari regizori ca Moni Ghelerter, David Esrig, Lucian Giurchescu, Cătălina Buzoianu, Sanda Manu.

Aflată la “Teatrul de Comedie”, Sanda Toma a avut posibilitatea de a identifica misiunea autentică a oricărui mare regizor, declarând peste ani, în 1974 într-un interviu acordat revistei Teatrul: “Să nu-ţi dea mură în gură. Să-ţi lase bucuria de a descoperi. Să traseze funcţia personajului în piesă, să caracterizeze relaţiile, particularităţile de stil, gen şi atmosferă, să-ţi amintească mereu ideea, dar să nu ţi se substituie. Regizorul <prea deştept>, care despică firul în patru pentru tine, nu este şi un bun pedagog. O asemenea atitudine este firească faţă de actorii care nu gândesc, dar cu totul nepotrivită în raport cu actorul talentat care înţelege concepţia regizorală şi vine în întâmpinarea ei cu entuziasm.”. Rolul Prinţesei din piesa Umbra de Evghenii Şvarţ în regia lui David Esrig a constituit pentru Sanda Toma pasul semnificativ către actoria totală, ceea ce a determinat-o să remarce: “Fără îndoială, fiecare rol este pentru mine un examen, dar nu credeam ca tocmai acesta să constituie examenul care să mă treacă din categoria tinerelor talente de viitor în categoria actriţelor.”.

Criticii de teatru au apreciat jocul cizelat şi fin ca o dantelă al Sandei Toma, fiecare gest şi fiecare intonaţie care dezvăluiau o anumită nuanţă; în apariţiile sale scenice, unele aspecte destul de palide în text dobândeau relief şi mobilizau atenţia spectatorilor, demonstrând clar o personalitate actoricească autentică. A interpretat personaje celebre din piesele lui William Shakespeare, Anton P. Cehov, Bertolt Brecht ş.a.

Iată ce spunea dânsa despre personajul Gruşa Vanadze din Cercul de cretă caucazian de Bertolt Brecht: “Rolul cel mai complex a fost acesta şi mi-a fost de trei ori drag. Şi pentru că am muncit foarte mult la el şi pentru că mi-a ieşit bine şi pentru că era foarte frumos şi bine condus de regizorul Lucian Giurchescu; altminteri Bertolt Brecht este sec. Giurchescu a ştiut să facă un Brecht trecut prin suflet. Eu l-am făcut în memoria maicii mele care m-a crescut. Mi-am dat seama de greutatea rolului şi i-am spus: <Rolul ăsta îl fac pentru tine, mamă!>.”.

În 1995, Sanda Toma revenea la “Teatrul Naţional din Bucureşti”, dar nu oricum, ci “prin uşa din faţă”, jucând inter alia în câteva dintre cele mai longevive piese: Egoistul de Jean Anouilh; Toţi fiii mei de Arthur Miller; Comedie roşie de Constantin Turturică.

Teatrografia purtând prestigioasa semnătură a Sandei Toma este una impresionantă, valorificând multitudinea trăsăturilor sale profesionale, morale şi atitudinale. Voi reda selectiv alte piese în care a jucat, pe lângă cele menţionate anterior: Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni; Dulcea pasăre a tinereţii de Tennessee Williams; Aşteptând la Arlechin de Noel Coward; Ţăranul baron de Ludvig Holberg; Femeile savante şi Burghezul gentilom de Molière; Turnul de fildeş de Viktor Rozov; Livada de vişini şi Trei surori de Anton P. Cehov; Mutter Courage de Bertolt Brecht; Sfântul de Eugen Barbu; Ucigaş fără simbrie de Eugen Ionesco; Insula de Mihail Sebastian; Şeful sectorului suflete de Alexandru Mirodan; Discipolul diavolului de George Bernard Shaw; Bărbierul din Sevilla şi Nunta lui Figaro de Beaumarchais; Citadela sfărâmată de Horia Lovinescu; Căsuţa de la marginea oraşului şi Ani de pribegie de Alexei Arbuzov; Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde; Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu; Un post rentabil de Aleksandr Ostrovski. În cariera sa, a avut parte de numeroase elogii; unele au venit de la însuşi dramaturgul Eugen Ionesco după prezentarea piesei Rinocerii la “Teatrul Naţiunilor” de la Paris. Definitoriu pentru arta ei actoricească va rămâne titlul unui articol din 25 mai 1965, semnat în revista pariziană Arts de către criticul Gilles Sandier: O lecţie de teatru, venită din România.

- Publicitate -

Filmografia Sandei Toma a fost, de asemenea, una remarcabilă. Menţionăm câteva producţii cinematografice în care sunt memorabile rolurile interpretate cu un talent remarcabil: Cripta; Tandreţea lăcustelor; Ţăcăniţii; Aici nu mai locuieşte nimeni; Crucea de piatră; Divorţ din dragoste; Harababura; Figuranţii; Promisiuni; Un om în loden; Zestrea; Lupul mărilor; Bădăranii; Celebrul 702; Cazul Pinedus.

Sanda Toma nu avea cum să se opună unui Destin care a transformat, pentru dânsa, scenele teatrelor din Prezent în Trecut, dar românii au opus memoria lor – acestei prefaceri nedorite. Când părăsea lumea pământeană în ziua de 26 noiembrie 2022, Sanda Toma ne lăsa imaginea unei artiste care dovedise un mare adevăr şi anume acela că dăruirea i-a asigurat nemurirea. Pentru o asemenea profesiune de credinţă trebuie să rămânem recunoscători – atâta cât timp va exista lumea teatrelor – “Televiziunii Române” care îi respectă îndelungata carieră artistică în numele unei decenţe profesionale desăvârşite.

Urmăriți Curierul Național pe Google News G Adăugați Curierul Național ca sursă preferată în Google
Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Grevă națională luni, în Belgia. Majoritatea zborurilor de pe aeroportul din Bruxelles vor fi anulate
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

- Publicitate -

Ultimele articole

Grevă națională luni, în Belgia. Majoritatea zborurilor de pe aeroportul din Bruxelles vor fi anulate
Extern
ANPC: controale naționale cu sancțiuni de peste 5 milioane de lei
Actualitate
Proiectul inițiat de Ministerul Finanțelor pentru prelungirea sesiunii de finanțare a investițiilor în industria prelucrătoare a fost adoptat de Guvern
Finanțe și Bănci

Flux RSS: Știri Financiare Știri Financiare

  • Investițiile imobiliare din România au crescut cu 64%, la 691 milioane de euro
  • Harghita, singura destinație din România inclusă de BBC în topul recomandărilor de călătorie pentru 2027
  • Airbus închiriază 18.000 metri pătrați de spații logistice la Brașov de la CTP
Cultură și Educație

Film O’Clock, un nou festival de film, își va începe călătoria în jurul lumii

5 minute
Cultură și Educație

8 din 10 părinți consideră că elevii ar trebui să se întoarcă fizic în unitățile de învățământ

3 minute
Cultură și Educație

Comorile Cappadociei

9 minute
Cultură și Educație

Idealul, ca prefigurare a realului

4 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?