De fiecare dată când Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau alte instituții ale statului au probleme cu sistemul informatic asistăm la un val de demisii sau demiteri, dar nu se dau și explicații pertinente pentru cauza acestor probleme.
Pentru managerii de firme care se ocupă cu administrarea unor baze mari de date susțin că explicația este simplă și denotă o lipsă de interes din partea autorităților și un sistem corupt.
„În primul rând sistemele astea de stat sunt făcute prin licențe Enterprise: Oracle, Microsoft adică programe care sunt cross source. Unu la mână ele costă foarte mulți bani, lucru care s-ar putea evita dacă s-ar folosi open source cum e Mike, PHP, Pyton și alte tehnologii net superioare. Ei din ce motiv folosesc din astea plătite? Unu la mână să poată să-și tragă bani din licențe și doi la mână să poată să facă contracte de mentenanță scumpe, pentru că sunt chestii foarte specifice, nu găsești așa ușor un programator pe sharp cum găsești pe Pyton sau pe Php. Doi la mână, baza de date, asta e o mare problemă.” a explicat, pentru B1.RO, David Burkovschi, managerul unei firme de IT.
Inginerii financiare 2.0 în instituțiile statului
Dincolo de programe scumpe nu se mai investește și în tehnologia necesară implementării ne explică specialistul, făcând inutiă cheltuirea banului public pe licențe dintre cele mai scumpe de pe piață.
„Ei ca să facă economie la hardware, cumpără un server sau două servere mari, pun pe ele și cristalizează în loc să ruleze separat, pe mașini separate, având în vedere traficul. Și ce se întâmplă? Pe același server rulează și baza de date și back end-ul și promtingul și procese adiacente, lucru care îngreunează. Normal trebuiau să facă în felul următor, eu așa aș fi făcut: aș fi luat patru servere, cinci servere, fiecare server avea rolul său, unul pentru baza de date, unul pentru back- end unul pentru front end. Apoi, pe partea de optimizări, cel mai probabil softurile au fost gândite să funcționeze, pur și simplu, nu neaparat să fie optimizate, pentru a putea livra produsul cât mai repede. Un soft foarte bine optimizat necesită timp, nu se dezvoltă în două trei luni ci în șase, șapte luni, pentru că e nevoie de o regândire a arhitecturii pe parcursul dezvvoltării. Cam asta ar fi situația, iar mentenanța trebuia asigurată constant, în schimb mentenanța însemnând pachete pe oră asigurate nu neaparat să depindă de o firmă.” a declarat IT-istul, pentru B1.RO.
CNAS a anunțat deja o nouă licitație pentru contractul de mentenanță, dar birocrația poate tergiversa rezolvarea problemei. David are propria firmă de doar 2 ani și deja s-a confruntat cu astfel de probleme.
„Problema asta e, licitațiile. Părearea mea ar fi că piața trebuie să fie liberă. Să nu existe un contract care să te lege pe perioadă determinată. Eu am avut proiecte cu statul, două, unde am pățit fix același lucru. Am câștigat licitația pe bună dreptate dar când să predau softul, s-au ttrezit firmele concurente care care au contestat. Și atunci softul eu l-am livrat chiar dacă nu am fost plătit pentru el. Am zis că ” Măi, nu e vina voastră, așa sunt procedurie. Eu vă dau softul că nu merită să sufere o parte din sistemul din țară numai pentru că există niște orgolii la mijloc, când ne terminăm de judecat atunci îmi achitați”. Este un sistem corupt.”, ne-a mărturisit tânărul antreprenor.
Despre cazul sistemului de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate managerul spune că s-a gândit din start un sistem prost.
„Arhitectură greșită, tehnologie aleasă greșit, proceduri de mentenanță greșite, o mentenață dacă o faci bine din prima mai mult de patru, cinci intervenții pe an ca să verifici niște loguri și alte chestii nu ar fi necesare. Eu am programe, nu sunt pentru stat, pentru mediul privat, de doi ani de zile nu m-a mai sunat omul să-mi spună că are nevoie de ceva. Pur și simplu funcționează și atât. Asta e, că dau bani degeaba, puteau folosi Mike CL cu o optimizare ca lumea, e mult mai bun decât Oracle, e totul gratis, iar suport există foarte multe firme să ofere suport pe Mike Cl, mai multe decât îți oferă pe Oracle. Probabil aici au fost niște interese, două trei firme pe țară care oferă acel lucru foarte specific și au avut interese să facă participarea la licitații. Eu am cont pe SICAP și se întâmplă lucrurile astea la licitații, cer niște condiții foarte specifice pe care doar anumite firme le pot îndeplini”, consideră David Burkovschi.
Ne putem aștepta ca problemele cu care s-a confruntat Casa de Asigurări de Sănătate sau ANAF să revină periodic dacă interesul acestor instituții nu se va întrepta spre eficientizarea tehnologiilor pe care le utilizează.
