Deputații britanici continuă presiunile pentru a bloca ieșirea Regatului Unit din UE fără acord. Miercuri seară, ei au adoptat un proiect de lege prin care Boris Johnson este obligat ca, în lipsa unui nou acord cu Bruxellesul, să ceară o amânare a termenului de ieșire din UE dincolo de 31 octombrie. Pentru a fi aplicabilă, legea respectivă are nevoie de aprobare în Camera Lorzilor. Pe fondul unor dezbateri tensionate, deputații au respins o moțiune a primului-ministru prin care acesta cerea convocarea alegerilor legislative anticipate la 15 octombrie.
Imediat după votul în favoarea proiectului de lege «anti-Brexit fără acord» (329 voturi pentru și 300 contra), Boris Johnson a încercat o lovitură de poker, venind cu o moțiune ce prevede organizarea de alegeri legislative anticipate – exact ceea ce deputații nu doresc. Nici Johnson nu ar avea de ce să prefere alegeri anticipate, în condițiile în care majoritatea sa în parlament este acum pierdută, după exmatricularea conservatorilor «rebeli» din grupul parlamentar conservator pe motivul că se opun plecării din UE fără acord.
Riscul obstrucţionării în Camera Lorzilor
Legea votată în Camera Comunelor miercuri seară are deci nevoie de avizul Camerei Lorzilor. Surse informate citate de corespondentul la Londra al ziarului «Les Echos» spun că acest parcurs ar putea fi greu de depășit, echipa primului-ministru depunând deja eforturi pentru trenarea dezbaterilor în camera superioară a parlamentului. Obiectivul manevrei: împiedicarea adoptării legii «anti-Brexit fără acord» înainte de termenul stabilit pentru suspendarea sesiunii parlamentare, termen stabilit între 9 și 12 septembrie și va dura până la 14 octombrie. În plus, textul legii amintite are nevoie și de asentimentul Reginei. În acest timp, Boris Johnson continuă să susțină că adoptarea unei astfel de legi îl privează de o pârghie crucială la negocierea unui acord mai bun cu Bruxellesul. Numai că deputații care au votat în favoarea legii respective depuse de laburiști și susținută de un grup de deputați conservatori au reperat imediat manevra premierului, cunoscut a fi în realitate adeptul de neclintit al Brexitului fără acord. Din surse informate bruxelleze, ei au aflat că au motive să se îndoiască de existența unor discuții în derulare cu negociatori europeni de către consilierul special al primului ministru pentru Brexit, Dominic Cummings. Dubii în acest sens sunt exprimate și în ziarul «The Daily Telegraph». Iar informațiile pe această temă merg și mai departe, ziarul britanic mai sus menționat afirmând că, potrivit unor comentarii ale deputaților, Boris Johnson ar fi de fapt marioneta lui Cummings. Furia deputaților împotriva acestui consilier «special» este și mai mare după ce au aflat că Dominic Cummings ar fi răspunzător și de excluderea celor 21 de «rebeli» din grupul conservatorilor din Camera Comunelor, o sancțiune fără precedent în istoria Partidului conservator. A nu se uita că printre ei figurează decanul Camerei Comunelor, Ken Clarke (79 ani, membru al Camerei de 49 ani), nepotul lui Winston Churchill, Nicholas Soames, și încă opt foști miniștri, inclusiv fostul ministru de Finanțe în guvernul Theresei May, Philip Hammond. La capătul acestei «epurări», conservatorii au ajuns minoritari în Camera Comunelor nu doar cu un vot, ci cu 43 de voturi.
Moțiunea lui Johnson privind organizarea de alegeri anticipate –respinsă cu un scor jenant de mare
Premierul Johnson avertizase încă de marți seară că va depune o moțiune prin care cere alegeri legislative anticipate în cazul în care va fi votat un text ce–l lasă fără majoritate în parlament. Cum textul respectiv a fost votat miercuri, în a doua zi a sesiunii parlamentului, domnia sa a venit cu moțiunea promisă. Votul a fost dezastruos, moțiunea obținând doar 298 de voturi, deși avea nevoie, pentru a fi adoptată, de 434 voturi (două treimi din numărul membrilor Camerei Comunelor).
