Consiliul Tineretului din România (CTR) condamnă discursul public îndreptat împotriva tinerilor cetăţeni, discurs care blamează lipsa acestora la primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2019.
În data de 10 noiembrie 2019 au participat la vot 39,48% dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 34 de ani care domiciliază în România. De asemenea, în ceea ce priveşte participarea pe grupe de vârstă utilizată de Autoritatea Electorală Permanentă, tinerii între 18-24 de ani (41,38%) şi cei între 25-34 de ani (38,51%), au votat similar cu alte categorii de vârstă, respectiv 35-44 de ani (43,26%), 45-64 de ani (54,17%) sau 65+ ani (51,50%).
Printre cauzele care au generat o prezenţă puţin mai scăzută a tinerilor, din punct de vedere procentual, raportat la cei înregistraţi cu domiciliul în România, enumerăm următoarele:
– 36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. În aceste condiţii, este clar că aceşti tineri sunt marginalizaţi în societate şi există şanse semnificative ca ei să nu voteze.
– 18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 şi 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 şi 34 de ani erau încadraţi în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională. În momentul de faţă, peste 1.000.000 de tineri resimt o nesiguranţă socială, dificultăţile inerente îndepărtându-i pe aceşti tineri de ceea ce ar presupune o cetăţenie activă.
– Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte numărul de cetăţeni cu vârsta de peste 45 de ani, raportat la cei cu vârsta sub 45 de ani. De altfel, numărul cetăţenilor aflaţi la mediana intervalului 45-64 de ani (1967 – 527.764 nou-născuţi, 1968 – 526.091, 1969 – 465.764, 1970 – 427.034) este de câteva ori mai mare decât al celor aflaţi la mediana intervalului 18-34 de ani (1992 – 274.088, 1993 – 263.649, 1994 – 250.379, 1995 – 246.646). Prima categorie menţionată a fost semnificativ influenţată de adoptarea Decretului nr. 770/1966, care a interzis avorturile şi care a fost abrogat după căderea regimului comunist în 1989. Menţionăm că din punct de vedere demografic, România îşi continuă în mod abrupt declinul în absenţa unor politici guvernamentale în acest sens.
– În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au emigrat din ţară, neexistând date statistice certe cu privire la aceştia.
Categorie de vârstă – Procent din total populaţie din categoria de vârstă
18-24 ani – 41,38%
25-34 ani – 38,51%
35-44 ani – 43,26%
45-64 ani – 54,17%
65+ ani – 51,50%
Raportat la numărul de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-34 de ani, judeţele în care s-au înregistrat o pondere mare raportat la tinerii cu domiciliul în acel judeţ sunt: Cluj (72,64%), Ilfov (60,79%), Municipiul Bucureşti (57,72%), Timiş (52,21%), Braşov (50,03%), Sibiu (49,12%), Alba (42,95%), Giurgiu (42,74%), Bihor (42,13%) sau Argeş (41,89%).
Statistic, judeţele în care s-au înregistrat procente mai mici în ceea ce priveşte participarea tinerilor la vot sunt: Harghita (29,48%), Galaţi (29,41%), Tulcea (29,18%), Ialomiţa (29,03%), Neamţ (28,39%), Botoşani (27,88%), Bacău (27,60%), Satu Mare (26,47%), Covasna (23,83%) sau Vaslui (21,59%).
Se remarcă totodată prezenţa semnificativă a studenţilor la vot. În ceea ce priveşte populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani, judeţele Cluj (96,46%), Timiş (60,29%), Braşov (55,44%) sau Sibiu (53,02%) au întâmpinat distorsiuni prin prezenţa masivă a studenţilor, care sunt rezidenţi şi în general nu domiciliază în centrul universitar.
Consiliul Tineretului din România a semnalat şi continuă să semnaleze că este urgent ca Guvernul României să prioritizeze următoarele aspecte:
– Realizarea unei analize şi adoptarea unui set de măsuri cu privire la fenomenul migraţionist intern în rândul tinerilor către aşa-zisele „oraşe magnet”. În absenţa unor politici de locuire, fenomenul de suprapopulare reprezintă o realitate sau o perspectivă extrem de apropiată.
– Realizarea unei analize şi adoptarea unei set de măsuri cu privire la migraţia tinerilor din România. Este important să vedem în ce măsură tinerii din mediul rural sunt mai expuşi acestui risc decât cei din mediul urban. De asemenea, este important să identificăm care sunt categoriile de tineri care se confruntă cu riscuri pornind de la statutul socio-economic.
– Prezenţa tinerilor în mediul urban reprezintă un factor înşelător raportat la situaţia din teren. Discrepanţele între municipii şi oraşele sub 10.000 de locuitori, mult mai apropiate de caracteristicile unor localităţi din mediul rural, din punct de vedere al calităţii vieţii, sunt semnificative şi trebuie analizate în detaliu.
– Realizarea unor campanii de promovare a participării la vot la nivel naţional în zonele în care s-a înregistrat o participare scăzută a tinerilor, în special în mediul rural.
– Introducerea votului prin corespondenţă în cazul tuturor categoriilor de alegeri, pentru a nu exista premisele neparticipării tinerilor la vot prin prisma incertitudinii privind situaţia locativă.
De asemenea, în următoarea perioadă Consiliul Tineretului din România va avea discuţii cu Guvernul României, respectiv Ministerul Tineretului şi Sportului, în vederea implementării celor zece priorităţi ale tinerilor propuse în urma consultărilor cu organizaţiile membre.
„Suntem consternaţi să vedem reacţii extrem de negative cu privire la participarea tinerilor la primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest an. Dat fiind contextul socio-economic predominant nefavorabil pentru o mare parte a tinerilor din România, precum şi a exodului fără precedent al tinerilor, participarea a 1.915.610 de tineri cu vârsta între 18 şi 34 de ani în România, respectiv 258.769 în Diaspora este un lucru mai mult decât lăudabil. Ne exprimăm că un număr şi mai mare de tineri vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin” – Gabriel CARNARIU, Preşedinte CTR
