În ultimii ani, România a devenit țara în care fenomenul emigrării și cel al imigrării au luat amploare. Numărul zilnic al românilor care aleg să plece din țară este de ordinul sutelor – aceasta este o realitate tristă a zilelor noastre, în special în rândul angajatorilor care au nevoie de forță de muncă. Cei care emigrează sunt în căutarea unor satisfacții profesionale mai mari, pe care, de cele mai multe ori, le caută în statele din Occident. Pe de altă parte, nici numărul imigranților nu este deloc neglijabil, mai ales atunci când ne raportăm la cei care vin din Orient. Spre exemplu, din ce în ce mai mulți asiatici decid să lucreze în România – tot din considerente financiare: în multe țări asiatice, salariul minim pe economie este mult mai mic decât salariul minim pe economie din țara noastră. Printre cei mai numeroși, dar și importanți pentru forța de muncă națională, se numără muncitorii nepalezi, despre care vom vorbi în articolul de astăzi.
De ce aleg nepalezii să lucreze în România?
Așa cum am mai spus, principalul motiv pentru care nepalezii doresc să lucreze în țara noastră este nivelul salarial. În realitate, însă, motivele sunt mai complexe și mai numeroase. Este important să înțelegem, în linii mari, situația din țara lor natală: în general, familiile locuiesc împreună, iar bărbatul, fiind considerat „capul familiei”, trebuie să asigure un trai decent tuturor membrilor. Acest lucru devine o provocare în fiecare zi, în contextul în care salariul lunar este de aproximativ 200 de dolari. În schimb, angajatorii români le oferă un salariu de aproximativ 500 de dolari și, în plus, le asigură cazare și masă. Astfel, bărbații reușesc să trimită cea mai mare parte din banii câștigați acasă, în țara natală.
Totodată, este de reținut faptul că România ocupă un loc esențial în rândul țărilor europene preferate de nepalezi, alături de Spania și Portugalia, și datorită drepturilor de care străinii beneficiază. Cel mai important este, cu siguranță, dreptul de ședere permanentă, pe care îl pot obține la 5 ani de la stabilirea în țara noastră.
Care sunt industriile spre care se îndreaptă nepalezii?
Numărul companiilor din România care au avut de suferit din cauza lipsei resurse umane nu este deloc de neglijat. Printre acestea se numără cele din sectorul construcțiilor, al agriculturii, al producției, dar și cele din industria HoReCa. Lucrurile, însă, au început să se îmbunătățească odată cu venirea imigranților asiatici, care dețin cunoștințele și pregătirea necesară în domeniile amintite, dar și în altele, precum: industria SPA, sectorul auto, IT etc.
Angajatorii întreprinzători au înțeles că nu-și puteau lăsa afacerile în declin, din cauza emigrării masive. Astfel, au început să caute soluții, printre cele mai des întâlnite aflându-se și angajarea personalului străin. Cum asiaticii și, implicit, nepalezii se numără printre cei care acceptă să lucreze, cu responsabilitate, pe salariul minim pe economie, ei au intrat destul de repede în atenția angajatorilor.
Care sunt principalele calități ale muncitorilor nepalezi?
Un antreprenor prevăzător înțelege că nu este suficient să angajeze nepalezi doar pentru că sunt o forță de muncă ieftină. Mai presus este calitatea serviciilor pe care le prestează asiaticii. Din fericire pentru desfășurarea normală a activității firmelor din România, muncitorii nepalezi sunt recunoscuți și pentru un alt atuu profesional: respectul față de muncă, o consecință a sistemului în care sunt educați încă de la vârste fragede. Din respectul muncii la justa ei valoare derivă și alte calități esențiale, printre care: responsabilitatea, atenția cu care își îndeplinesc sarcinile, dar și faptul că acceptă să lucreze peste program, atunci când situația o cere.
Așadar, România a devenit una dintre principalele opțiuni ale muncitorilor nepalezi, datorită beneficiilor salariale de care se bucură aici, dar și datorită drepturilor de care pot beneficia. În același timp, fenomenul imigrării asiaticilor reprezintă o oportunitate pentru angajatorii români, care găsesc în străini un colac de salvare pentru afacerile lor.
