Creșterea deficitelor bugetare, încetinirea economiei românești și a celei europene, în special a celei germane, principala piață de desfacere pentru exporturile locale, dar și războiul comercial dintre SUA și China, au conturat un traseu volatil al leului în 2019.
S-au adăugat „încurcăturile” politice dâmbovițene dar și menținerea aversiunii față de risc la cote înalte, pe plan internațional. Astfel că, la sfârșitul anului trecut, comparativ cu finalul lui 2018, euro a crescut cu 11,5 bani, dolarul cu aproape 19 bani, respectiv francul elvețian cu peste 26,1 bani. La rândul său, prețul gramului de aur s-a majorat cu aproape 39 de lei.
În condițiile în care volumul de tranzacționare din piața valutară este unul mic, maximul de 1,83 miliarde euro fiind înregistrat în ianuarie, pentru ca în decembrie el să fie de 1,72 miliarde euro, iar deficitul comercial se apropie de 20 de miliarde de euro, efect al poftei de cumpărături a românilor, BNR a fost nevoită să vândă pentru a stopa tentativele de atingere a pragului de 4,78 lei/euro.
La sfârșitul lui 2019 rezerva valutară a țării a scăzut la 32,926 miliarde euro, comparativ cu maximul acestui an, din februarie, de 36,364 miliarde euro.
Primul șoc a venit în ianuarie din partea sistemului bancar, după intrarea în vigoare a OUG 114, iar euro a atins primul record de 4,7648 lei. Au urmat europarlamentarele, pierdute de PSD, și condamnarea definitivă a fostului lider PSD, Liviu Dragnea. A urmat o primăvară și o vară liniștită, cu cursul fluctuând între 4,72 și 4,74 lei.
Începând cu septembrie au reapărut presiunile depreciative, care au culminat cu șirul de recorduri istorice, euro atingând în 21 noiembrie un maxim de 4,7808 lei, în timp ce BCE a calculat în 28 noiembrie o cotație de 4,7850 lei.
Scăderea a fost provocată de scoatere la iveală a adevărului în ceea ce privește situația reală a finanțelor românești, care se confruntă cu depășirea pragului agreat de 3% a deficitului bugetar, cel pentru 20-20 fiind prognozat să atingă 4,4%, chiar dacă în ultimii nouă ani PIB-ul aproape s-a dublat. Cauza? Aproape tot bugetul ia calea pensiilor și a salariilor bugetarilor.
Soluția aleasă de guvernanți a fost cea a împrumurilor, care au totalizat în primele nouă luni peste 30 de miliarde de lei (lei şi echivalent lei), valoarea datoriei externe, de stat sau privată, urcând la 110 miliarde euro.
Începutul de an a fost unul calm, în condițiile în care mulți dintre importatori se găseau încă în vacanță, cu o medie a euro stabilită de BNR la 4,7789 lei și o cotație a BCE de 4,7784 lei.