Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Efectul razelor laser albastre asupra calităţii filmelor
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și Educație

Efectul razelor laser albastre asupra calităţii filmelor

Mihai Gîndu
Autor
Mihai Gîndu
Publicat 8 ianuarie 2020
Distribuie
sursa foto: denofgeek.com

…Desigur, este un joc de cuvinte. Discurile Blu-Ray (o apariţie tehnologică binevenită, de altfel) nu pot influenţa în niciun fel calitatea filmelor (artistice sau documentare) care sunt imprimate pe ele.

Mi-am permis doar un calambur menit să sugereze că, pe măsură ce ne apropiem de prezent (şi, iată, acum avem şi tehnologia 4K Ultra HD), calitatea şi autenticitatea peliculelor scad vertiginos.

Industria filmului traversează o criză pe care aş numi-o de conţinut – şi, atenţie, nu este vorba de o abordare elitistă gen ”doar filmele de artă merită vizionate, restul, la gunoi”. Chiar dacă mărturisesc că prefer filmele de artă, am admirat întotdeauna o peliculă bine făcută, chiar dacă aceasta se poate încadra în genuri precum SF, thriller, horror sau altceva. Însă şi aceste genuri au standardele lor, nu poţi clama că ai făcut un film cu supereroi sau un horror bun dacă nu le respecţi.

Într-un articol (Campionii lui 2019: originalitatea a murit, trăiască francizele!) publicat pe Cinemagia, la 1 ianuarie, Ştefan Dobroiu opina că ”Topul de mai sus (al filmelor cu cele mai mari încasări în 2019, n.n.) bate în cuie o tendinţă îngrijorătoare, şi anume obsesia marilor studiouri de la Hollywood de a-şi garanta încasările mari prin continuarea la nesfârşit a unor francize”, argumentând, cu date statistice: ”în 2009 nu mai puţin de şapte filme din top 10 nu erau continuări, iar şase erau poveşti originale. Am avut nevoie de doar un deceniu pentru a ajunge la nouă continuări şi nicio poveste originală…”.

Sigur, sunt date exemple concrete, gen saga Star Wars sau seriile Avengers sau Spider Man, dar ceea ce contează este principiul: nimeni nu se mai preocupă ca filmul prezentat să fie cu adevărat nou, original, şi nici măcar valoros (se ştie că în cazul remake-urilor sau al seriilor continuate la nesfârşit calitatea, de cele mai multe ori, lasă de dorit), importante fiind doar încasările.

Şi cum cine a văzut azi un ou mâine e posibil să vrea să vadă şi un bou (nu spun ”furat”, că asta ar însemna descărcare de pe torrents), povestea continuă, aducând în săli un public nerăbdător să primească o nouă ”porţie” şi rotunjind considerabil conturile bancare ale producătorilor.

Într-un comentariu la articol, un cinefil era de părere că ”producătorii şi distribuitorii oferă ce se vinde, ca în orice afacere. Nu e vina lor că ăsta e spectatorul român şi asta cere” (în material era vorba şi de încasările la filme româneşti, n.n.).

Teatrul tânăr, scene din textele lui Eugène Ionesco la Excelsior
20 mai 2019

Desigur, ca enunţ e cât se poate de corect.

Numai că se creează un ”lanţ al slăbiciunilor”, fiindcă, dacă am împinge lucrurile la absurd, în cazul în care spectatorul va ajunge să ceară, într-o zi, filme snuff, producătorul… va trebui să-i dea ceea ce solicită, nu? Conform aceleiaşi legi a cererii şi a ofertei!

Probabil că producătorii nu sunt în totalitate ”vinovaţi” de această situaţie, cum spunea şi cel care a lăsat comentariul pe site. Dar sunt complici.

Fiindcă, în fond, filmul este (şi trebuie să rămână) o artă, chiar dacă poate fi socotit şi o industrie.

Principatul Zeta sub conducerea familiei valahe Balșa în secolul XIV: O istorie românească din Muntenegru și Nordul Albaniei
28 septembrie 2025

Încurajând remake-uri prost făcute sau adaptări care nu mai au legătură cu originalul, promovând excesul de sex şi dialoguri triviale asociat cu violenţa, negăsind măcar câţiva scenarişti care să vină cu conţinut nou şi de calitate, nu faci altceva decât să mai baţi un cui în coşciugul (din care se ridică deja câţiva zombie…) cinematografiei autentice.

- Publicitate -
Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Sindromul ”Glass” – sau despre supereroul din fiecare
Articolul următor După fuga din Japonia, Carlos Ghosn a apărut în fața presei internaționale pentru a denunța „o campanie orchestrată împotriva sa”
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Trump anunță obținerea unor garanții din partea Teheranului
Extern
Ucraina lovește din nou obiective energetice din Rusia
Extern
Steaua lui David – începutul începuturilor
Cultură și Educație

RSS Știri Financiare

  • Imperiul Grifid de pe litoralul bulgăresc. Opt hoteluri ultra all inclusive
  • Câți bani face anual un freelancer român? Veniturile au crescut cu peste 27%
  • Jumătate dintre români vor să meargă la concerte și festivaluri, dar prețul îi îngrijorează
  • Câți bani a făcut Lidl în România anul trecut? Compania va reinvesti întreg profitul
Cultură și Educație

Astra Film Festival, o vedere de ansamblu a ediției din 2019: 4 secțiuni competiționale și 12 programe tematice

5 minute
Cultură și Educație

Viitorul nedefinit: Programele educaționale pentru 65% din joburile care nu există azi

4 minute
Cultură și Educație

Ministerul Educației: 15 săli de clasă dintr-unul dintre corpurile Liceului Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” sunt avariate

1 minute
Scoala-Gimnaziala-Neagoe-Basarab-Andreea-Paul-si-Marin-Iachimov
Cultură și Educație

Femeile din învățământ s-ar putea pensiona la 65 de ani

1 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?