În urmă cu 75 de ani lumina venea de la Răsărit, urcată pe tancurile sovietice.
Din ‘90 am trecut la capitalismul „sălbatic”, care a început să dispară, la rândul său, abia în ultimii ani, odată cu albirea celei mai mari părți a averilor deja acumulate, dar și prin apariția unor antreprenori care și-au dezvoltat afacerile prin propriile forțe.
În prezent, lumina ar trebui să vină de la Vest, mai exact din Germania, iar România se află din nou la răscruce.
Aproape un sfert din exporturile românești iau calea Germaniei, iar gripa care a cuprins economia țării landurilor are efecte ample asupra intrărilor de valută, care se reflectă în creșterea mare a deficitului comercial și de cont curent. Pe de altă parte, conform datelor INS pentru 2018, nivelul exporturilor în Rusia se cifra la puțin peste 1 miliard de euro.
Revenind la cea mai mare economie europeană, cea germană, ea a cunoscut în 2019 cel mai lent ritm de creştere, de numai 0,6%, aflându-se în pragul recesiunii, din cauza reducerii semnificative a producției auto, în special după scandalul Volkswagen, dar și a războiului comercial dinstre Statele Unite și China și a schimbărilor pe care se așteaptă să le aducă Brexit-ul.
Nici 2020 nu se anunță unul mai bun, economiştii anticipând o creștere de 0,7%, în ciuda unui excedent bugetar de 13,5 miliarde de euro în anul trecut. O cauză majoră a acestei evoluții este reprezentată de forţa de muncă în scădere, imigrația nemaiputând să acopere golurile create de îmbătrânirea populaţiei.
În aceste condiții, este de așteptat ca economia locală să încetinească în cursul acestui an. Conform unor estimări făcute de analiştii companiei Euler Hermes, ritmul de creştere al PIB se va opri la 2,8%.
La prima şedinţă de politică monetară din acest an, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea dobânzii-cheie la 2,50%/pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.
În minuta care a urmat şedinţei se precizează că unii dintre oficialii băncii centrale erau îngrijoraţi de presiunea pe care o pot exercita deficitele gemene, de cont curent şi bugetar, asupra cursului de schimb. De aceea, poate a venit momentul ca dobânda-cheie să fie majorată, chiar și cu riscul intrărilor suplimentare de capital speculativ, dar și al creșterii costurilor la care se va putea împrumuta guvernul. Aceasta ar putea stimula populația să economisească, după ce anul trecut BNR a ratat substanțial ținta de inflație, iar dobânzile au fost real negative.
Despre iniţiative guvernamentale sunt dificil de făcut estimări, anul acesta fiind unul electoral iar actualul executiv poate fi demis în orice moment, fie printr-o moțiune de cenzură, fie în mod benevol pentru a grăbi prin anticipate alegerile parlamentare.
