La nivel naţional, anul trecut s-a produs un paradox pentru firmele private. Deşi a fost anul în care s-au înfiinţat foarte multe firme noi, totuşi, au fost multe societăţi care s-au închis.
Astfel, s-au înfiinţat 134.000 de firme şi s-au desfiinţat 135.000 de entităţi economice. 2019 a fost un an în care s-au deschis (s-au înfiinţat) multe firme pe programele finanţate de stat. Cum ar fi Start-up Nation şi Start-up Plus.
Numărul firmelor care s-au închis, la nivel naţional este mai mare decât numărul firmelor nou-create. Este vorba despre firmele private radiate din Registrul Comerţului.
La emisiunea „Economia Sudului“, de la Radio Sud (97,4 FM,) am dezbătut subiectul închiderii unui număr mare de firme, anul trecut. Multe firme s-au închis şi în Oltenia. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Dolj, Gabriel Vlăduţ, a precizat, la emisiunea „Economia Sudului“, de la Radio Sud, că mediul de afaceri neprielnic ar fi condus la radierea multor firme, anul trecut.
El consideră că potenţialul economic scăzut al zonei şi alţi factori conduc la situaţia ca firmele să se închidă. Inclusiv din cauza puterii de cumpărare scăzute. Unele firme nu găsesc personal adecvat pentru a-şi desfăşura activitatea. Altele nu au piaţă de desfacere. În special firmele mici nu au unde să îşi vândă produsele, a precizat Gabriel Vlăduţ.
Cu ce probleme se confruntă mediul local de afaceri
Într-un studiu al Camerei de Comerţ şi Industrie a României au fost scoase la iveală problemele cu care se confruntă mediul local de afaceri. Principalele probleme evidenţiate de antreprenori au fost: lipsa personalului adecvat; fiscalitatea ridicată; concurenţa, de multe ori concurenţa neloială; legislaţia în schimbare; lipsa accesului la finanţare; costurile de producţie.
„Acel punct referitor la lipsa clienţilor, din nemulţumirile mediului de afaceri, de fapt, l-aş traduce prin o economie foarte puţin dezvoltată. O economie care nu generează nevoi care să fie acoperite de către mediul de afaceri, o economie nefuncţională în general. Toate au o legătură. Este nevoie de sisteme de digitalizare (iar aceasta este o prioritate europeană) pentru o eficienţă mai mare a firmelor. Doar că firmele nu au personal care să deservească aceste utilaje, personal care să lucreze pe liniile de producţie şi să realizeze inclusiv mentenanţa utilajelor cu care se lucrează”, a precizat Gabriel Vlăduţ, la emisiunea „Economia Sudului“.
El a mai spus că „slaba dezvoltare a economiei generează, în general, întreprinderi mici, cu probleme inclusiv financiare şi economice mari. Firme care au imposibilitatea de a realiza branduri regionale, branduri naţionale, cu imposibilitatea de a ieşi la export cu produse de calitate şi care să asigure cantităţi ritmice. Toate duc la întreprinderi mai puţin performante. Aceasta este şi realitatea regiunii noastre”, a mai spus Vlăduţ la Radio Sud.
În ce direcţii se poate îndrepta economia locală
Preşedintele CCI Dolj a precizat că mediul local de afaceri se poate dezvolta în domeniul agro-food. Ideea este de a nu mai exporta materie primă din agricultură şi de a o folosi pentru procesare şi creere de produse finite.
De asemenea, în locul industriei clasice ar putea apărea întreprinderi sociale, create cu fonduri europene. Asemenea întreprinderi sociale ar urma să producă diverse piese sau echipamente pentru industria mare şi, totodată, să creeze specialişti care ulterior să fie angajaţi în firmele mari.
