Exact când dispăreau aproape toate (d)efectele crizei declanșate de bula imobiliară din Statele Unite, care a avut drept primă victimă Lehman Brothers, declanșarea actualei crize sanitare a dat peste cap toate prognozele.
Închiderea sistemului economic a ridicat numărul șomerilor la valori care se mai întâlneau după încheierea celui de al doilea război mondial, cum este cazul în SUA.
China a cunoscut, în primele trei luni ale acestui an, prima scădere trimestrială a PIB începând cu 1992, de când face astfel de raportări. Încrederea investitorilor din Germania calculată de institutul Ifo s-a prăbușit în aprilie la 74,3 puncte, cea mai mică valoare înregistrată vreodată, iar lista poate continua.
La noi, datoria statului crește cu rapiditate, din cauza scăderii încasărilor la buget, dar și a majorării cheltuielilor cu sistemul medical și cel social.
Fără să accepte programe prin care să arunce „bani din elicopter” pentru stimularea economiei, așa cum se întâmplă cu cecurile primite de americani și semnate personal de președintele Trump, că doar este campanie electorală, Banca Națională a României a reglat disfuncționalitățile din piață.
Nivelul lichidității din piața monetară a fost adus la valori optime, care s-a reflectat în scăderea constantă a indicilor ROBOR la valori ce se mai întâlneau în aprilie 2018. Chiar dacă nu știm care este exact suma folosită în operațiunile efectuate în piața valutară (de obicei, aceasta intră la capitolul „și altele” când BNR publică intrările și ieșirile din rezerva valutară) perechea euro/leu a avut după atingerea în 17 martie a maximului istoric de 4,8448 lei un parcurs lin, chiar ușor apreciativ.
Poate ar trebui să luăm în calcul și un alt indicator. Lipsa cozilor la casele de amanet, semn că românii au avut rezerve. Dar au trecut doar două luni de criză.
N.B. În loc să demonstreze cu cifre care sunt resursele de care dispune țara pentru a ieși cât mai repede din criză, discursul de luni al d-lui Cîțu din Parlament a fost un text de campanie electorală, prezentare de program guvernamental și postare pe Facebook (fără haștag) care a convins doar admiratorii.
Nici cei de la PSD nu s-au lăsat mai prejos, aducând cu obstinație în discuție luna septembrie când ar trebui să înceapă majorarea pensiilor cu 40%, funia „uitată” în Palatul Victoria. Decizie care ar urma să ducă la o majorare a deficitului bugetar cu 6% în 2021, conform Consiliului Fiscal, estimare făcută în februarie, înainte de apariția pandemiei.