Comisia Europeană, personal doamna Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, intenționează să dezvăluie propunerile sale în ziua de 27 mai, nu înainte de a tranșa toate chestiunile legate de planul european de relansare, în cadrul unor negocieri serioase cu cei 27 de membri ai UE.
Fizionomia viitorului plan de relansare europeană, subliniază corespondentul permanent la Bruxelles al ziarului „Les Echos”, se conturează deja, dar talia lui rămâne deocamdată un mister. Până la 27 mai, când președinta Comisiei Europene a anunțat că-l va face public, toate propunerile, contrapropunerile venite din toate sursele europene sunt în acest moment serios „distilate”, cu intenția de a-i da forma definitivă.
Ce se știe deocamdată din propunerile în discuție
Prima certitudine: Bruxelles-ul înțelege să finanțeze planul de relansare prin împrumuturi garantate de către statele membre ale Uniunii. Majorând plafonul de resurse proprii ale UE, actualmente de 1,2% din PIB, pentru a-l majora de exemplu până la 2%, Comisia este în măsură să contracteze un împrumut pe termen de trei ani în valoare de aproape 1.000 miliarde de euro. Interesul este să nu se ceară statelor membre să vină cu fonduri proprii. „Nu este acum momentul să cerem o mai mare contribuție statelor membre”, a dezvăluit pentru corespondentul „Les Echos” o sursă apropiată Comisiei Europene.
A doua certitudine: Cea mai mare parte a sumelor astfel obținute (circa 80%) ar urma să fie dirijate către statele membre, în principal pentru susținerea reformelor structurale sau pentru investiții. „Noi”, atrage atenția sursa menționată, „transmitem o datorie generațiilor viitoare, un motiv în plus pentru ca cheltuielile pe care le angajăm să aducă o adevărată plusvaloare”. De altfel, în jur de 10% din finanțările destinate statelor vor servi la completarea fondurilor de coeziune, via un sistem de repartiție diferit de cele de până acum: de data aceasta, țările care au suferit cel mai greu consecințele pandemiei ar primi finanțările.
A treia certitudine: În jur de 15% din sumele respective ar avea vocația să susțină sectorul privat – și să contrabalanseze distorsiunile de concurenţă induse de faptul că un singur stat, Germania, reprezintă, el singur, jumătate din ajutoarele de stat deja distribuite în UE. Bruxelles-ul are în vedere crearea unui fond care, prin intermediul Băncii Europene de Investiții, ar da garanții sectorului privat și l-ar incita să susțină sectoare considerate strategice. În fine, în jur de 5% din sumele împrumutate pentru acest fond vor viza întărirea programelor europene existente.
Chestiuni fundamentale rămân a fi tranșate
Chestiunile respective trebuie tranșate de către statele membre ale UE, necesitând probabil o întâlnire față în față între liderii lor, consideră Comisia Europeană. Suma globală a acestui plan de relansare europeană rămâne încă să fie confirmată. Se pune însă întrebarea: Care va fi repartiția între subvenții și împrumuturi? Subvențiile provoacă neliniște Nordului Europei întrucât este vorba de a da fonduri statelor pe baza unor sume care au fost împrumutate de Comisie. Creditele displac Sudului, care nu vede deloc în ele un interes de a adăuga noi împrumuturi, oricât de puțin oneroase ar fi ele, în țări unde datoria publică este deja foarte mare.
Noi taxe
În fine, o chestiune importantă ce trebuie rezolvată: UE trebuie să găsească mijloacele de a rambursa sumele împrumutate. La Bruxelles este evocată perspectiva apariției a noi resurse pentru bugetul Uniunii, via crearea a noi taxe (prelevări ecologice, taxa pe tranzacțiile financiare …). Se știe însă foarte bine că astfel de dispozitive, încă ipotetice, nu vor fi suficiente. Ca atare, pe termen lung, perspectiva unor contribuții mai consistente ale statelor membre la bugetul UE pare inevitabilă.
E UN ROBOT NASCUT MORT, ADICA RUGINIT SI COCLIT !