Armenia și Azerbaidjanul au ajuns, sâmbătă, la un nou acord de încetare a focului în scop umanitar, intrat în vigoare chiar la miezul nopții al aceleiași zile. La scurt timp de la aplicarea acordului respectiv, practic la câteva ore, iar apoi duminică, la fel ca în cazul precedentului acord negociat sub medierea Moscovei la 9 octombrie, acesta a fost urmat de acuzații reciproce de încălcare a prevederilor lui. Tensiunea la linia frontului din provincia separatistă Nagorno Karabah, transmit corespondenți de presă aflați în zonă, continuă, atacurile armate reciproce sunt permanente, soldate cu victime umane și însemnate pagube materiale.
Eșecul primului acord de încetare a focului
Remintim că primul acord de încetare a focului a fost fructul mai multor zile de mediere derulate de țările „grupului de la Minsk” al OSCE (Franța, SUA și Rusia), după trei săptămâni de lupte crâncene în Nagorno-Karabah. La intervenția lui Vladimir Putin s-a ajuns în cele din urmă la un text comun de acord între Azerbaidjan și Armenia, intrat în vigoare la 10 octombrie.
Numai că acest prim acord de încetare a focului nu a fost niciodată respectat. Ca atare, Crucea Roșie nu și-a putut îndeplini misiunea de a recupera din teren trupurile combatanților morți și a proceda la schimbul de prizonieri.
Nu a avut efect apelul telefonic al ministrului rus de Externe Serghei Lavrov adresat omologilor săi azer și armean în care le-a cerut să respecte prevederile primului acord de încetare a focului în Nagorno Karabah, încheiat la Moscova.
Sâmbătă, într-un comunicat, președintele Emmanuel Macron a salutat acordul de încetare a focului, insistând asupra necesității respectării înțelegerii la care azerii și armenii au ajuns încă de sâmbăta trecută la Moscova. Franța, subliniază comunicatul, urmărește evenimentele și „rămâne angajată în favoarea încetării durabile a ostilităților și a angajării rapide a unor discuții credibile” între părțile în conflict. În afara unei potențiale crize umanitare, relevă corespondentul RFI în zonă, comunitatea internațională se teme de internaționalizarea conflictului din Nagorno-Karabah, având în vedere că Turcia susține Azerbaidjanul, iar Armenia, care susține financiar și militar separatiştii, se află într-o alianță cu Rusia.
Antonio Guterres condamnă atacurile în zonele locuite din Nagorno-Karabah
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat duminică „toate atacurile comise împotriva zonelor locuite” în și în jurul zonei de conflict din Nagorno Karabah. Într-un comunicat dat publicității de purtătorul său de cuvânt, Guterres califică drept „total inacceptabile tragicele pierderi de vieți omenești, între care femei și copii”, în atacurile comise pe frontul din provincia disputată de Armenia și Azerbaidjan. Guterres regretă profund că părțile ignoră continuu apelurile repetate ale comunității internaționale la încetarea imediată a luptelor. S-a aflat de asemenea că, în discuții telefonice purtate cu miniștrii de Externe armean și azer, Antonio Guterres le-a reamintit că ambele țări „au obligația, în virtutea dreptului umanitar internațional, de a proteja în mod constant civilii și infrastructurile civile în cursul operațiunilor lor militare”. În consecință, luând notă de noul acord de încetare a focului intervenit la 18 octombrie, înaltul oficial al ONU așteaptă ca cele două părți în conflict să respecte angajamentele luate și să reia fără întârziere negocierile de fond ale dosarului Nagorno Karabah, sub auspiciile copreşedinţilor Grupului de la Minsk al OSCE.
