Cum este afectată România?
Material de opinie de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România
Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), deși pare tot mai aproape de finalizare, continuă să creeze confuzie cu privire la regulile după care se vor derula, după 1 ianuarie 2021, relațiile dintre cele două entități pe toate palierele, de la cele care afectează cetățenii țărilor implicate la cele comerciale sau administrative. Acordul post-Brexit dintre UE și Marea Britanie, care ar trebui să clarifice lucrurile, încă se negociază, în ciuda faptului că termenul limită este foarte aproape. Din acest considerent, cel puțin din punctul de vedere al relațiilor comerciale, este esențial ca toate societățile să se pregătească pentru schimbări profunde și să finalizeze toate măsurile administrative necesare înainte de 31 decembrie 2020.
Acordul de retragere a Marii Britanii din UE, convenit în urmă cu un an și intrat în vigoare la 1 februarie 2020, prevede o perioadă de tranziție, până la finalul acestui an, în care regulile comerciale și cele privind piața muncii rămân neschimbate. În acest timp, cele două părți s-au angajat să ajungă la un acord de parteneriat economic „amplu și echilibrat”, care să faciliteze comerțul și investițiile între părți după finalizarea perioadei de tranziție. În practică, însă, negocierile avansează lent și nu sunt lipsite de tensiuni.
În cea mai recentă întâlnire, care a avut loc la jumătatea lunii octombrie, reprezentanții celor două tabere au admis că textul acordului privind viitoarele relații trebuie să fie gata în timp util, având în vedere procedurile complexe pe care trebuie să le urmeze, inclusiv ratificarea Parlamentului European și a tuturor parlamentelor statelor membre. În caz contrar, dacă Londra și Bruxelles-ul nu vor ajunge la un acord post-Brexit, începând cu data de 1 ianuarie 2021, legăturile comerciale între cele două părți se vor desfășura după procedura urmată în prezent de UE cu orice alt stat terț.
Cu sau fără acord, regulile se schimbă
Așadar, regulile care se vor aplica de anul viitor nu sunt definitivate, însă, dincolo de rezultatul acestor negocieri, un lucru este cert: decizia Regatului Unit de a se retrage din piața unică a UE și din uniunea vamală și de a pune capăt liberei circulații a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor cu UE de la 31 decembrie 2020 presupune o schimbare semnificativă în relația dintre societățile ambelor părți după această dată. Chiar dacă se ajunge la un acord de parteneriat, relațiile se schimbă, în special în ce privește piața unică a UE, uniunea vamală, domeniul TVA și cel al accizelor. Acest lucru se va aplica în ambele direcții, și anume dinspre Marea Britanie înspre Uniune și invers.
Sfârșitul perioadei de tranziție va afecta în mod semnificativ atât administrațiile publice din statele membre UE, cât și operatorii economici și cetățenii, fiind necesară pregătirea adecvată și în timp util pentru a evita orice blocaje sau obstacole nedorite și pentru a asigura continuitatea fluxurilor comerciale cu Marea Britanie.
Cum sunt afectate companiile din România
Pentru societățile comerciale din România implicate în operațiuni de export şi/sau import cu parteneri din Marea Britanie, sfârșitul perioadei de tranziție va aduce modificări administrative în domenii precum comerțul cu bunuri (formalități, verificări și controale vamale; regimul vamal; reguli de origine; regimul de taxare și impozitare pentru importul și exportul de bunuri – taxe vamale, TVA, accize), comerțul cu servicii (servicii financiare; servicii de transport; recunoașterea calificărilor profesionale) sau transferuri de date și protecția datelor cu caracter personal.
Spre exemplu, în privința taxei pe valoarea adăugată (TVA), Brexit-ul are numeroase consecințe, de la schimbarea regulilor privind aplicarea taxei în vamă (tranzacția nu va mai fi considerată intracomunitară, ci extracomunitară), la înregistrarea companiilor în scop de TVA. În această privință,companiile stabilite în Marea Britanie, înregistrate în România în scop de TVA, care intenționează să își continue activitățile, trebuie să știe că vor fi obligate să numească în România un reprezentant fiscal care să se ocupe de aceste formalități.
Dar implicațiile Brexit-ului nu se vor resimți doar în relațiile comerciale, ci și în piața muncii, fie că vorbim de cetățenii britanici care activează în România sau de românii care lucrează în Marea Britanie, atât prin prisma documentelor necesare desfășurării activității, cât și a contribuțiilor sociale și beneficiilor aferente.
Și exemplele pot continua, pe tipuri de tranzacții sau domenii de activitate. Ce este esențial, însă, de reținut este termenul de 31 decembrie 2020, după care regulile jocului dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie vor fi altele decât cele după care ne-am ghidat în toți acești ani, de când România este membră a Uniunii Europene. Și, pentru că regulile încă nu sunt clare, iar timpul este foarte scurt, trebuie să ne pregătim temeinic.
