Fronda bugetară europeană a Poloniei și Ungariei, secondate de acum și de Slovenia, nu a fost soluționată la videoconferința de joi seară a șefilor de stat și de guvern ai țărilor membre ale Uniunii Europene. Corespondenții de presă transmit din Bruxelles că au loc în continuare negocieri intense între „cei 27”.
„Cei 3” (Ungaria, Polonia, Slovenia) continuă să respingă orice legătură între respectarea statului de drept și alocarea de fonduri europene membrilor UE. Ca atare, subliniază corespondentul RFI, la summitul de joi seară nu a fost făcut niciun progres către soluționarea acestei noi crize, deși economiile naționale ale membrilor Uniunii așteaptă cu nerăbdare fondurile prevăzute în planul de relansare (750 miliarde euro) și din bugetul plurianual (1.100 miliarde). La dezbaterile de joi seară, au participat doar frondeurii ungar, polonez, sloven, plus reprezentantul Cehiei, președintele Consiliului European, Charles Michel, și Angela Merkel, a cărei țară asigură în prezent preşedinţia semestrială a UE. În final, „cei 27” au decis că problema condiționării alocării de fonduri europene de statul de drept va fi în continuare negociată și dezbătută din nou la summitul european din luna decembrie.
Ceea ce este în acest moment cert este faptul că state membre ale Uniunii au început deja să supună Comisiei Europene proiectele pentru care speră să obțină finanțare europeană, absolut necesară după dezastrul provocat de pandemia Covid-19.
Scenarii de ieșire din această criză
Una dintre ele implică garantarea posibilității de a se recurge în justiție în cazul unei eventuale suspendări a finanțării europene. Franța și Olanda oferă altă soluție: un plan de relansare redus la doar un grup de țări voluntare, soluție care, însă, ar necesita noi negocieri, fără a putea rezolva totuși chestiunea bugetului UE, pentru care este necesar votul unanim al celor 27 state membre ale Uniunii.
Lucas Guttemberg, director adjunct al Institutului Jacques-Delors la Berlin, citat de corespondentul la Bruxelles al ziarului „Les Echos”, crede, însă, că un scenariu în care unele state ar fi excluse din planul de relansare (cu toate implicațiile lui) ar putea provoca „o deflagraţie politică majoră”. Ostracizând unii membri ai UE, spune el, Uniunea Europeană „ar agrava și mai mult schisma ce datează de mai mulți ani legată de gestionarea fluxului de migranți sau cea legată de respectarea statului de drept”. Lucas Guttemberg consideră preferabilă găsirea unui compromis cu Varșovia și Budapesta, „garantându-le utilizarea măsurată în viitor a unor instrumente pe care ele le consideră o modalitate de interferență în afacerile lor interne”. Să sperăm, mai spune oficialul mai sus amintit, că Viktor Orban și Mateusz Morawiecki „vor măsura costul, pentru propriile lor țări, al unui blocaj persistent al finanțărilor europene”.