Guvernele polonez și ungar sunt, potrivit unor surse citate de RFI, pe punctul de a renunţa la veto-ul lor bugetar utilizat ca răspuns la condiționarea finanțărilor europene de respectarea statului de drept de către statele membre ale Uniunii Europene. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a evocat o propunere de „acord preliminar” făcută de Germania care, în prezent, deține președinția semestrială a Uniunii Europene. Este vorba, spun surse din Bruxelles, de o propunere de compromis care pare să convină Varșoviei și Budapestei. De la Budapesta s-a aflat că premierul Viktor Orban ” evocă șanse bune pentru ajungerea la un acord”.
Din conținutul compromisului propus de Germania
Pentru deblocarea celor peste 1.800 miliarde de euro din bugetul plurianual
din planul de relansare economică europeană, compromisul oferă două prevederi principale:
– primul privește punerea în funcțiune a unei așa-numite „frâne de urgență”, care permite unei țări amenințate cu sancțiuni financiare pentru încălcarea statului de drept să supună problema Consiliului European;
– în al doilea rând este propus un calendar – este păstrat votul majoritar pentru instituirea de sancțiuni, dar fără a fi aplicat imediat; Curtea de Justiție a UE va trebui să-și dea avizul în privința acuzației că Ungaria și Polonia au introdus un mecanism ce încalcă statul de drept.
Pronunțarea Curții de Justiție europene va avea loc în 2022, an electoral în Ungaria, ceea ce îi da un răgaz foarte util lui Viktor Orban.
Frica de o soluție a „celor 25”
Acuzate nu o dată de către Bruxelles că încalcă valorile democratice, Varșovia și Budapesta doresc să obțină suprimarea din acordul în discuție a unui nou mecanism – considerat arbitrar – care să permită privarea de fonduri europene în cazul violării statului de drept (justiție independentă, politică anticorupție…). Așa își explică cele două țări opoziția exprimată față de decizia ce permite finanțarea planului de relansare (750 miliarde de euro) care cere unanimitate de voturi și care este legată de bugetul plurianual (2021-2027), în valoare de 1.074 miliarde de euro.
Pentru ocolirea acestui blocaj polono-ungar, Comisia Europeană a procedat la căutarea unor soluții alternative care să excludă cele două state din planul de relansare printr-un acord interguvernamental sau un așa-numit „acord de cooperare întărită”. Citând observatori de la Bruxelles, corespondentul RFI susține că tocmai acest pericol al unui plan al „celor 25” ce ar exclude de la finanțări europene Ungaria și Polonia ar fi determinat cele două țări să-și flexibilizeze poziția.Maieste însă o problemă: compromisul propus de Germania trebuie să aibă și acordul ansamblului membrilor UE la summitul european de joi și vineri.
Foto: By Адміністрація Президента України, CC BY 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=80210321
Statul de drept este de fapt … Leul din jungla . Ceilalti … sunt mascaricii care vor sa se bage in seama ; cinste lor/ celor doua tari : Polonia si Ungaria !