Barometrul „Românii AZI” – Studiu Reveal Marketing Research
- Segmentele cele mai furioase în mediul urban: tinerii profesioniști (62%) și milenialii (58%).
- În mediul rural, la final de an, scade satisfacția față de venituri la 42% de la 63% în luna august.
- În luna decembrie, familiile moderne și tinerii profesioniști prioritizează cel mai mult relațiile sociale și unitatea (42%), teritoriul cel mai apreciat, în medie, de către români.
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ANULUI 2020: Emoțiile negative, în special cele ce necesită multă energie, aflate în teritoriul nervilor și panicii, au crescut în lunile în care au crescut și cele doua teritorii motivaționale opuse ca răspuns la teamă/încercări: depășirea obstacolelor/ schimbare – teritoriul celor care își iau inima în dinți și încearcă să schimbe starea negativa în care se află, dar si teritoriul stabilității, responsabilității, credinței – al celor care prefera să protejeze puținul pe care îl au deja, nu să se aventureze către schimbare. În aceste momente, emoțiile și prioritățile românilor s-au oglindit și în modul în care economisesc, ei punând mai mulți bani deoparte în aceste perioade. În perioadele mai relaxate, românii s-au orientat ca priorități spre teritoriul relațiilor sociale și al unității, cheltuind mai mult pe cadouri, ieșiri în oraș sau vacanțe.
Cum s-au schimbat emoțiile românilor în contextul pandemiei? (analiză aprilie-decembrie)
În luna decembrie: Mediul rural, mai temător și furios în preajma sărbătorilor.
Urban vs rural: În decembrie, scade brusc teritoriul furiei și al fricii, de la 62% în noiembrie la 54%. După o armonizare a mediului rural cu cel urban legat de această stare, acum în mediul rural observăm o creștere mică (64%), dar care duce la o diferență mare față de starea românilor din mediul urban – cei din mediul rural se percep ca fiind cu 10% mai furioși sau îngrijorați. O altă schimbare vizibilă față de luna noiembrie este o creștere a teritoriului oboselii și dezamăgirii, în mediul urban, de la 24% la 31%. În mediul urban procentele au crescut ușor, dar nesemnificativ (de la 27% la 31%). Observăm că emoțiile pozitive au procente asemănătoare în mediul urban și cel rural. Diferențele vin la capitolul emoțiilor negative, unde în mediul rural percepem emoții ce necesită mai multă energie (furie, panică), iar in mediul urban românii par să aibă mai puțină energie, un aspect tipic teritoriului oboselii și dezamăgirii.
Segmentele cele mai furioase în urban: tinerii profesioniști (62%) și milenialii (58%).
Segmentele cele mai furioase în mediul rural: tinerii profesioniști (84%) și maturii singuri (94%). Interesant! Milenialii sunt segmentul care diferă cel mai mult ca emoții între urban și rural, iar tinerii profesioniști – cel cu diferențele cele mai mici.
RETROSPECTIVA 2020: Luna decembrie pare să ofere o stare medie, din punct de vedere emoțional, raportată la întregul an. Românii cred despre ei înșiși că au stări mai degrabă negative decât pozitive și că sunt mai degrabă energici decât liniștiți/ lipsiți de energie, de aceea teritoriul emoțional aflat pe primul loc este cel al nervilor și al panicii. În cadrul mediului rural vedem o oglindire întârziată a emoțiilor din mediul urban, în special a celor negative, cu o mică precizare necesară: furia și panica au crescut mai puternic, în mediul rural, în momentele de criză. În august, 73% dintre cei din mediul rural se considerau furioși și temători, față de 61% în mediul urban.
Ce înseamnă acest lucru? Persoanele din mediul rural au nevoie de modele de implicare și campanii în care să participe mai mult, pentru a-și exprima și a-și consuma energia. Pentru începutul de an 2021 putem avea în vedere și lipsa satisfacției față de venituri și de locurile de muncă a românilor, aspecte importante ale vieții, cu efecte asupra consumului.
Mediul rural: După o creștere continuă a satisfacției față de venituri, de la 37% în august, la 63% în septembrie, aceasta scade la 49% în noiembrie și la 42% în decembrie.
Mediul urban: Crește satisfacția față de carieră și locul de muncă, de la 64% (septembrie) la 68% (octombrie), apoi scade la 63% (decembrie). Cei mai mulțumiți sunt familiile moderne (76% în decembrie).
Cum au evoluat prioritățile românilor în 2020? (analiză aprilie-decembrie)
În luna decembrie: O ușoară creștere a importanței schimbării, dar o orientare clară către relații sociale și unitate.
Urban vs rural: Atât mediul urban cât și cel rural cunosc o orientare socială și de relaționare clară. Mediul rural este mai orientat către social în sensul tradiției și găsirii siguranței în interiorul comunității (38%), iar mediul urban este orientat către socialul oferit de prieteni apropiați, iubiți/parteneri, precum și de ocazii diverse de joacă sau de relaxare împreună cu ei (34%).
În ceea ce privește teritoriile motivaționale orientate mai mult către sine decât către colectivitate – depășirea obstacolelor/ schimbare și perfecționare/ putere – există un consens între mediul urban și cel rural, cu diferențe de sub un procent – 31-32% pentru orientarea către depășirea obstacolelor și 4%, un procent constant pentru perfecționare și putere.
Segmente: În luna decembrie, familiile moderne și tinerii profesioniști sunt în fruntea aprecierii nevoii de relații sociale și unitate (42%), teritoriul cel mai apreciat, în medie, de către români.
Chiar și în perioada Crăciunului, însă, maturii singuri acordă o mai mare importanță teritoriului depășirii obstacolelor/schimbării (44% față de media de 31%, în mediul urban), comparativ cu importanța acordată aspectelor sociale – doar 28% pentru relații sociale și unitate.
RETROSPECTIVA 2020: în perioadele mai grele, a crescut în importanță teritoriul stabilității – stabilitatea, responsabilitate, credința, dar și cel al schimbării – depășirea obstacolelor/ schimbare. În perioadele liniștite și optimiste, teritoriul relațiilor sociale și al unității este cel care predomina în motivațiile românilor. După ce în primăvara, în timpul lockdown-ului, stabilitatea și schimbarea au avut cele mai mari procente (42% în mediul urban), acestea au fost de atunci în continuă scădere, cu o mică creștere în noiembrie – decembrie (31%). Însă, în decembrie, teritoriul motivațional cel mai important este cel al relațiilor sociale și al unității (34%), de altfel un teritoriu potrivit pentru venirea sărbătorilor. De asemenea, teritoriul stabilității, responsabilității și al credinței pare tipic sărbătorilor de Crăciun. Totuși, având în vedere creșterea emoțiilor negative în rândul românilor, avem motive să credem că această orientare către stabilitate vine și din teama de viitor, de incertitudinea față de noul an, nu doar din apelarea la tradiție și credință cu ocazia sărbătorilor.
sursa: https://reveal.ro/.
