„Dreptul la deconectare” în munca de acasă trebuie să devină un drept fundamental la nivelul UE

De la sesiunea plenară a PE:

. Obiceiul de a fi mereu conectaţi implică un risc crescut de depresie, anxietate şi epuizare profesională (burnout)

. Viitoarea legislaţie a Uniunii Europene va defini cerinţele minime pentru munca la distanţă

. Nu vor exista repercusiuni negative pentru lucrătorii care-şi exercită „dreptul de a se deconecta” .

. Iniţiativa legislativă a PE a fost adoptată cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă şi 83 abţineri.

Obiceiul de a fi „conectaţi în permanentă” prezintă riscuri grave, spun eurodeputaţîi. PE cere un act legislativ al Uniunii Europene care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

Eurodeputațîi îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanţă și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei obişnuinţe de a fi „conectați în permanenţă”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esenţială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigenţe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

Iulia Navalnaia: „Voi continua opera soțului meu”

19 februarie 2024

Eurodeputațîi consideră că dreptul de a se deconecta este un drept fundamental, care le permite lucrătorilor să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de muncă, fie că e vorba de telefoane, corespondenţă electronică sau alte forme de comunicare digitală. Acest lucru se aplică inclusiv vacanțelor și altor forme de concediu. Statele membre sunt încurajate să ia toate măsurile necesare pentru a le permite lucrătorilor să își exercite acest drept, inclusiv prin acorduri colective între partenerii sociali. Statele trebuie să garanteze că lucrătorii nu vor fi supuși discriminării, criticilor, concedierii sau altor măsuri nefavorabile din partea angajatorilor.

Raportorul pe tema de mai sus, social-democratul Alex Agius Saliba (Malta) a declarat în urma votului: „Nu putem abandona milioane de lucrători europeni care sunt epuizați de presiunea de a fi mereu disponibili și de ore de lucru prea lungi. Acum este momentul să le stăm alături și să le oferim ceea ce merită: dreptul de a se deconecta. Acest lucru este vital pentru sănătatea noastră mentală și fizică. Este timpul să actualizăm drepturile lucrătorilor astfel încât să corespundă noilor realităţi ale erei digitale”.

Context

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanţă a crescut cu aproape 30%. Se preconizează ca cifra să rămână ridicată sau chiar să crească pe viitor. Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus faţă de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor. Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfăşoară activitatea la birou.

Continuă războiul expulzărilor: Rusia declară „personae non gratae” cinci diplomați polonezi

23 aprilie 2021