Măsurile guvernamentale implementate la nivel european pentru sprijinirea economiei reale, afectată de pandemia COVID-19, au stabilizat creditarea și au permis continuarea funcționării sistemului financiar, arată o analiză realizată de ESRB (European Systemic Risk Board) și prezentată în cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Autoritățile au raportat pachete fiscale de sprijin de aproximativ 14% din PIB-ul combinat al statelor membre, sub formă de garanții asupra împrumuturilor, împrumuturi publice, granturi directe și scutiri de taxe. Diferențele dintre măsurile fiscale reflectă expunerile diferite ale statelor la pandemie.
Țările afectate puternic de pandemie au promovat programe cu o absorbție mai mare, în timp ce țările cu un grad ridicat de ocupare a forței de muncă în sectoarele vulnerabile s-au bazat mai mult pe granturi directe.
În timpul primei faze a pandemiei a fost evitată o criză de lichiditate și sistemul financiar a continuat să funcționeze, prin prisma programelor de sprijin fiscale și a politicilor monetare. În plus, abordarea flexibilă a cadrului legislativ în vigoare a suplinit aceste măsuri, relaxând astfel constrângerile din bilanțurile anumitor bănci.
Cu cât criza financiară durează mai mult și redresarea economică este mai lentă, cu atât sunt mai mari riscurile ca pierderile din sectorul nefinanciar să se repercuteze asupra sectorului financiar.
Conform analizei ESRB, în această fază a pandemiei, autoritățile trebuie să se concentreze asupra: orientării măsurilor fiscale către cele maiafectate sectoare; monitorizării sustenabilității datoriei private; pregătirii pentru un scenariu cu un stres acut în sectorul corporativ; îmbunătățirii transparenței bilanțurilor instituțiilor financiare și coordonării politicilor între sectoare și țări.
Focus pe modelul de afaceri al firmelor de asigurări
Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) a identificat sustenabilitatea modelului de afaceri și conceperea adecvată a produsului ca principalele două priorități de supraveghere relevante pentru autoritățile naționale competente. Având în vedere prevederile Regulamentului revizuit privind funcționarea EIOPA, autoritățile naționale competente trebuie să ia în considerare aceste priorități atunci când întocmesc programele lor de lucru și trebuie să notifice EIOPA corespunzător.
Autoritățile naționale își vor concentra activitățile de supraveghere asupra monitorizării impactului mediului caracterizat de rate scăzute ale randamentelor pentru o perioadă îndelungată și a crizei COVID-19 asupra sustenabilității modelului de afaceri și dezvoltării societăților de asigurări și furnizorilor de servicii de pensii ocupaționale.
În plus, autoritățile naționale competente vor monitoriza impactul crizei COVID-19 asupra produselor și se vor asigura că cerințele de guvernanță și supraveghere a produsului (POG), precum și alte cerințe legate de protecția consumatorului și conduita afacerilor sunt implementate adecvat pentru a gestiona deficiențele induse de criză.
