În cel mai recent număr al revistei de cultură universală ”Constelaţii diamantine”, apărută sub egida Ligii Scriitorilor români şi a Uniunii Ziariştilor profesionişti din România, Nicolae Mareş propune, în ”Cel mai mare filopolonez român, Nicolae Iorga, uitat definitiv în Polonia”, o trecere în revistă a unor evenimente din viaţa marelui cărturar Nicolae Iorga, cu accent pe deschiderea pe care istoricul a avut-o faţă de poporul polonez şi nedreapta uitare a acestuia, în condiţiile în care gesturile din timpul vieţii ar fi trebuit să aibă un ecou.
Eminescu sau ”bucuria culturii” este titlul sub care Tudor Nedelcea face o analiză lucidă a modului în care este receptată de unii opera eminesciană, arătând că acest titan al poeziei româneşti este contestat în propria ţară, dar cu argumente care nu rezistă deloc, alunecând în derizoriu sau chiar în ridicol. Poetul naţional fiind apreciat la justa valoare inclusiv de Noica şi de Iorga, sperăm că nu vor fi şi aceştia contestaţi.
Sub genericul ”Jocul minţii”, Doina Drăguţ propune aceeaşi poezie filosofică, ce merge la esenţe: ”În puterea unui gând/stă întreaga forţă a naturii/efemerul se transformă în etern” (Puterea unui gând) sau ”Viaţa tulburată de dorinţe/se desfăşoară ca plonjarea/sunetului în tăcere (…) Atât timp cât omul/nu-şi descoperă sinele/el rămâne/un pribeag” (Viaţa tulburată). Într-adevăr, puterea gândului şi descoperirea sinelui au constituit şi vor mai constitui multă vreme prilej de meditaţii şi analize, atât pentru scriitori, cât şi pentru filosofi…
Evocările, în paralel, ale marilor personalităţi ale culturii române continuă cu materialul ”Ştefan Luchian & George Enescu”, sub semnătura lui Marin I. Arcuş. În articol sunt prezentate date biografice ale celor doi artişti, influenţe pe care le-au avut sau exercitat, arătându-se, totodată, că necazurile şi suferinţele semenilor îşi găsesc ecou în creaţiile amândurora.
După prezentarea din ediţia precedentă a romanului ”Toamna patriarhului”, de Gabriel Garcia Marquez şi relevarea faptului că esenţa celebrei scrieri poate fi regăsită integral şi în zilele noastre, George Petrovai face un exerciţiu similar cu capodopera lui George Orwell, 1984, arătând însă că nu popularitatea sau notorietatea acesteia în diferite cercuri (unele dintre acestea, chiar neavizate) contează, ci substanţa ei, esenţa ei perenă. De fapt, manipularea şi subjugarea maselor prin metode mai mult sau mai puţin subtile par, şi astăzi, mai actuale decât oricând…
Al. Florin Ţene semnează o prezentare de carte (Gavril Moisa, Fabule trăsnite, Ed. Ecou Transilvan, 2021), arătând că ”fabulele din cele 153 de pagini ne revelează un fabulist autentic, a cărui peniţă poartă în vârful ei ”cerneala” unei inspiraţii rar întâlnite”.
Vavila Popovici continuă serialul ”Filosofia, Religia, Ştiinţa, Politica” cu un episod dedicat lui Arthur Schopenhauer, din gândirea căruia ne oferă chiar de la început o cugetare memorabilă: ”A voi este, esenţialmente, a suferi şi, cum a trăi este a voi, orice viaţă este, prin esenţă, dureroasă”. Ne sunt oferite repere esenţiale din viaţa şi opera marelui filosof german, cunoscut pentru viziunea destul de sumbră asupra vieţii. (Veţi afla şi un detaliu absolut surprinzător, uluitor despre soarta iniţială a celebrei lucrări ”Viaţa ca voinţă şi reprezentare”, imediat după apariţie).
Janet Nică propune, în ”Despre esenţa lumii şi a literaturii”, o analiză a textelor moderne prin prisma analizării structurii acestora, arătându-se că ”puseul progresist” este similar ”pădurii care nu se vede din cauza copacilor”, fiindcă, în lipsa unei intrigi autentice şi a conflictului care stă la baza aproape oricărei creaţii artistice, nu putem vorbi despre o operă de artă autentică.
Mai semnează: Ion. I. Părăianu, Ovidiu Purdea-Someş, Constantin Miu, Dragoş Niculescu, Constanţa Abălaşei Donosă, Stelian Gomboş, Iulian Chivu, Cornelia Vîju, Varga Istvan Attila, Cornel S. Galben, Fl. Smarandache, Elena Trifan, Liliana Popa, Andruşa R. Vătuiu, Livia Ciupercă, Laura Văceanu, Mihai Caba, Gh. A. Stroia, Galina Martea, Florentin Streche, Marin Mihalache, Nelu Vasile, Cora-Eliana Teodoru, Ion Popescu-Brădiceni, Mihai Sălcuţan, Nicolae Burlănescu-Alin, Nedelea Tiu, Filip Tudora.
O lectură necesară, nu numai pentru conţinut în sine, dar şi pentru a avea o viziune mai cuprinzătoare într-un domeniu (cultural) destul de greu încercat în zilele noastre.
