Pe numele său real Jean-Baptiste Poquelin, Molière s-a născut la 15 ianuarie 1622 şi a încetat din viaţă la data de 17 februarie 1673.
În iunie 1643, împreună cu iubita sa Madeleine Béjart, cu un frate și o soră a acesteia, a fondat compania teatrală sau trupa L’Illustre Théâtre, care a falimentat în 1645. În această perioadă și-a asumat pseudonimul Molière, inspirat de numele unui mic sat din sudul Franței, conform Wikipedia.
În ciuda preferinței sale pentru tragedie, Molière a devenit faimos pentru farsele sale, în general într-un act și interpretate după tragedie.
Greu de găsit în istoria literaturii un observator mai fin al moravurilor umane şi un creator de satire mai savuroase decât Molière.
”Omul care personifică teatrul francez şi căruia i se împrumută numele de scenă pentru a numi limba franceză ”limba lui Molière”, autorul francofon cel mai tradus, citit şi interpretat în lumea întreagă, va fi sărbătorit în 2022 în multiple moduri, la 400 de ani de la naştere”, notează Florian Riva şi Patrice Martin, de la Radio France Internationale, care continuă astfel: ”Glorie naţională de netăgăduit, în pofida celor patru secole scurse, ale cărui piese sunt mereu actuale prin aciditatea satirei, gustul libertăţii şi al rebeliunii pe care le vehiculează în faţa tuturor tiraniilor şi ipocriziilor”.
În articolul ”Molière, omul modern”, din Actualitatea culturală, se scrie: ”se comemorează, cu mare fast, 400 de ani de la naşterea lui Molière, cel care a refuzat să abdice de la meseria sa de comediant în pofida ameninţării de a nu fi înmormântat ”în graţia divină”.
Într-adevăt, Molière a făcut parte dintre acei oameni de cultură care au pus arta lor înainte de orice, cu orice risc. Devotat (ca şi Balzac, între alţii) în întregime profesiei (a murit pe scenă, interpretând ”Bolnavul închipuit”), a lăsat la o parte viaţa personală pentru a-şi asigura locul în Eternitate (M.G.)