În timp ce conflictul face prăpăd în teren, Consiliul de Securitate al ONU nu a reușit joi, 17 martie, să cadă de acord asupra unei declarații comune asupra priorităților ajutorului umanitar în Ucraina. După ce în ultimele zile a avut loc un schimb de replici între occidentali și Rusia referitoare la dezastrul în care a ajuns Ucraina după agresiunea Rusiei și la necesitatea urgentă a ajutoarelor umanitare pentru civilii nevinovați, Adunarea Generală a ONU, a celor 193 țări, va fi chemată să voteze asupra acestui subiect, probabil săptămâna viitoare.
Potrivit relatărilor corespondentei la New York a RFI, președintele francez Emmanuel Macron a dorit ca în Consiliul de Securitate să se decidă asupra gestionării problemelor umanitare actuale în Ucraina. După zece zile de negocieri, Franța și Mexicul au venit cu un text la care până la urmă au trebuit să renunțe: atât timp cât rezoluția cerea ”încetarea ostilităților”, ea ar fi fost cu siguranță respinsă de veto-ul Rusiei, care în prezent asigură și președinția Consiliului de Securitate. În consecință, dosarul a fost transferat Adunării Generale a ONU pentru un vot care, deși fără efect de constrângere, va avea o valoare simbolică.
Rusia a propus și ea un text de rezoluție propriu care, de pe poziția ”pompierului piroman”, cerea protecția civililor, fără a preciza că bombardamentele provocatoare de dezastru sunt efectuate de armata rusă. Ambasadoarea britanică la ONU, Barbara Woodward, a avertizat că cea mai mare parte a membrilor Consiliului de Securitate se vor abține. ”Pentru noi, a spus ea, acest text rus este cinic… autorii lui se angajează într-un joc ce se desfășoară într-un context de suferință umană extremă. În cazul în care Consiliul de Securitate ar adopta acest text, ar echivala cu aprobarea implicită a invaziei ruse, iar noi nu putem autoriza acest lucru”.
Pentru a evita să se găsească izolată, Moscova a dat înapoi și și-a retras textul propriu de la vot în ședința de joi. Schimburile de replici au prilejuit însă punerea în discuție a situației actuale sanitare și psihologice a ucrainenilor și a celor peste 3 milioane de refugiați în afara granițelor și a celor 2 milioane de deplasați în interiorul țării, spre zone încă nebombardate.
