Studiu Pavel, Mărgărit și Asociații
Având în vedere faptul că războiul din Ucraina a condus la deplasări considerabile ale populației spre țările vecine, vă prezentăm principalele noțiuni cu privire la dreptul de azil în România și posibilitățile pe care le au refugiații de a rămâne pe teritoriul României în condițiile actuale. De asemenea, vom menționa noutățile legislative intrate în vigoare în România care sunt relevante în contextul acestor evenimente.
Ce înseamnă solicitant de azil în România?
În primul rând, menționăm faptul că azilul reprezintă acordarea unei persoane străine sau apatride dreptului de intrare și de ședere pe teritoriul acestuia de către un stat.
Solicitantul de azil poate depune o cerere de azil în România prin care solicită protecția statului român dacă se află pe teritoriul României sau într-un punct de trecere a frontierei în România.
Cererea de azil se adresează Inspectoratului General pentru Imigrări din România, structurilor competente din cadrul Poliției de Frontieră Române sau altor instituții specializate în funcție de regiunea din România pe teritoriul căreia se află solicitantul.
Hotărârea privind soluționarea cererii de azil în România este luată după examinarea situației solicitantului de către funcționarul anume desemnat și care este calificat în domeniul azilului.
În final, cererea va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data preluării cazului de către funcționarul competent din România.
Care sunt drepturile solicitantului de azil în România?
În conformitate cu legislația aplicabilă din România, solicitanții de azil au dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, au dreptul la un interpret în mod gratuit și dreptul de a fi consiliați și asistați de un reprezentant al organizațiilor nonguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii de azil.
De asemenea, aceștia au dreptul de a beneficia de condiții materiale care garantează subzistența și care protejează sănătatea fizică și mintală, dreptul de a fi cazați în centre de primire și cazare din România, de a primi gratuit asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență socială, precum și dreptul de a fi vizitați de membrii familiei sau de reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale.
Solicitanții de azil în România minori au acces la învățământul antepreșcolar, preșcolar și școlar obligatoriu, în aceleași condiții ca și minorii cetățenilor români.
Este important de menționat faptul că împotriva solicitantului de azil în România nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forțată de la frontiera ori de pe teritoriul României, cu excepția cazurilor privind prevenirea și combaterea terorismului.
Care este diferența dintre solicitantul de azil și refugiat în România?
Până în momentul admiterii cererii de azil în România, solicitantul de azil nu poate primi o formă internațională de protecție, cum este statutul de refugiat sau protecția subsidiară.
Astfel, pentru a dobândi statutul de refugiat și a beneficia de drepturile aferente în România, cetățeanul străin sau apatrid trebuie să treacă prin procedura de azil în România.
Refugiații au aceleași drepturi ca cetățenii români, cu excepția unor drepturi cum ar fi dreptul de a vota sau de a fi aleși în funcții publice.
Odată dobândit, statutul de refugiat în România se acordă pe o perioadă nedeterminată.
Care sunt noutățile legislative aplicabile în contextul situației actualeîn România?
Prin decizia nr. 194/2022 s-a constituit Comisia de lucru interinstituțională „Ucraina” care are ca obiectiv monitorizarea, formularea de propuneri şi centralizarea informațiilor referitoare la evoluția situației generate de conflictul din Ucraina.
În plus, prin dispozițiile OUG nr. 15/2022 s-a introdus posibilitatea cetățenilor străini sau apatrizi care provin din zona conflictului armat din Ucraina, care intră pe teritoriul României şi care nu solicită o formă de protecţie conform legislației privind azilul în România, de a beneficia de anumite utilități de primă necesitate pe perioada staționării în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locații de cazare din România.
Astfel, aceștia vor beneficia de hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistență medicală și dreptul de a fi incluși în programele naționale de sănătate publică din România ce au drept scop prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în situațiile de risc epidemiologic.
Nu în ultimul rând, prin OUG nr. 20/2022, persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situaţie de dependenţă vor beneficia la cerere și în mod gratuit de asistență socială conform Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice în România.
Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă oricărei persoane care dorește să capete statutul de refugiat sau de solicitant de azil, să apeleze la instituțiile abilitate în acest sens ale statului român.
În concluzie, orice cetățean străin sau apatrid poate solicita protecția statului român prin intermediul unei cereri de azil în România, beneficiind de anumite drepturi până la dobândirea statutului de refugiat.
Având în vedere conflictul armat din Ucraina, autoritățile române au primit foarte multe cereri de azil în România în ultima perioadă.
