Pot fi confiscate averile oligarhilor ruși? Aceasta este întrebarea pe care și-o pune Uniunea Europeană în momentul în care sunt în discuție proiectele de ajutorare pe termen lung a Ucrainei. Comisia Europeană a propus miercuri celor 27 state membre ale UE o Directivă privind ”identificarea și confiscarea” fondurilor deținute în bănci, dar și a imobilelor, avioanelor și elicopterelor, a iahturilor, a operelor de artă sau a automobilelor. Acesta va fi unul dintre subiectele majore la dezbaterile de la summitul european de lunea viitoare. Aproape 10 miliarde de euro este valoarea bunurilor rusești deja înghețate în cadrul sancțiunilor instituite de către Uniunea Europeană. Este însă posibil să se meargă mai departe, confiscând și averile celor care au comis crime. Iar printre persoanele vizate de sancțiunile UE, Comisia Europeană a identificat peste 150. Or, numai 12 țări au înscrise în dreptul lor penal pedepsirea cazurilor de violare a sancțiunilor. Comisia Europeană propune plasarea violării sancțiunilor pe lista crimelor europene care includ, spre exemplu, la ora actuală, terorismul, spălarea de bani și corupția. Persoanele și întreprinderile care figurează pe listele măsurilor restrictive, ale sancțiunilor, au adeseori resurse importante pentru a încerca să scape de impactul deciziiilor luate la nivel european. Noi, a spus la o conferință de presă Didier Reynders, comisar european pentru Justiție, vrem să determinăm ca violarea măsurilor restrictive să fie incriminată în toată Europa, în toate statele membre ale UE. Odată ajunse la un acord unanim asupra regulilor de identificare și confiscare a averilor ilicite aparținând apropiaților Kremlinului, tot ce se va obține din respectivele confiscări va putea intra într-un fond de solidaritate pentru ucraineni. Ulterior, aceste fonduri confiscate ar putea servi la finanțarea reconstrucției Ucrainei, pentru care vor fi necesare – conform unor prime evaluări ale Comisiei Europene – cel puțin 600 miliarde de euro.