În Franța a avut loc duminică primul tur de scrutin al alegerilor legislative. A fost un tur profund marcat de absenteism, care a atins recordul de 51,5%. În ciuda faptului că aceste alegeri au o importanţă deosebită, de rezultatele lor urmând să depindă configurația viitoare a parlamentului francez și culoarea politică a viitorului guvern pe care președintele Emmanuel Macron ar urma să se bizue în transpunerea în viață a reformelor promise în campania sa prezidențială de acum aproape două luni de zile.
NUPES (Noua uniune populară, ecologică și socială), o alianță de stânga ce include formațiunea politică Franța Nesupusă, condusă de Jean-Luc Mélenchon, (liderul alianței), plus socialiștii, comuniștii și ecologiștii, se află, potrivit primelor rezultate încă neoficiale, umăr la umăr cu ENSEMBLE, alianța majorității prezidențiale din care, în afara partidului lui Emmanuel Macron, LREM (La République en Marche), mai fac parte partidul de centru-dreapta MoDem și mișcarea Horizons, a fostului premier Edouard Philippe. Ambele alianțe au obținut, fiecare, câte circa 25,2% din sufragii. Conform sistemului electoral, acest rezultat, menținut și în al doilea tur de scrutin, nu va permite crearea unei majorități confortabile în jurul lui Emmanuel Macron, ea riscând să se afle undeva între 255 și 295 mandate de deputați în Adunarea Națională din totalul de 577. NUPES este creditată cu 150-190 de mandate de deputat.
RN (Reuniunea Națională) – formațiunea politică de extremă dreapta condusă de Marine Le Pen, a obținut 18,9% din voturi(cu un număr de mandate de deputați între 20 și 45 în Adunarea Națională).
Reconquete, partid condus de extremistul de dreapta Eric Zemmour, nu a obținut decât 3,9% din voturi, el însuși fiind exclus de la primul tur de scrutin din posibilii deputați în viitorul for legislativ.
Republicanii – cu doar 13, 7% din sufragii, sunt creditați cu 50-80 mandate de deputați.
Un scrutin legislativ ”neobișnuit”
Nu puțini sunt analiștii politici francezi, citați de ”Le Figaro”, care consideră că alegerile de anul acesta din Franța se deosebesc radical de cele ce au avut loc în ultimii 30 de ani. Ele s-au aflat ”într-o altă logică”: nu a avut loc campanie prezidențială, nu se poate vorbi de o veritabilă victorie, nu a avut loc o campanie în vederea legislativelor. Emmanuel Macron poartă în bună măsură o mare răspundere. Intrat târziu în campania prezidențială, el a evitat constant dezbaterile cu concurenții săi, ale căror partide tocmai urmau să intre în lupta pentru legislative. Nu a venit cu un program precis, pe care l–a și modificat între cele două tururi de scrutin. Reales președinte, Macron a amânat prea mult numirea primului său ministru și apoi formarea noului guvern pentru a se evita intrarea prea rapidă în campania pentru legislative. Alte cauze ale rezultatelor actuale ce nu pot fi trecute cu vederea: reizbucnirea epidemiei de Covid la începutul acestui an și războiul din Ucraina, care i-a îngrijorat mult pe francezi, preocupați mai mult de sănătatea lor, de riscul extinderii conflictului decât de programele, promisiunile candidaților ce urmau să ia decizii în numele lor.
