Liderii celor 7 mari economii ale lumii (SUA, Regatul Unit, Japonia, Franța, Germania, Italia și Canada) s-au reunit începând de duminică după-amiază într-un loc discret din sudul Germaniei, la Elmau, pentru a examina noile evoluții – îngrijorătoare – legate între altele de agresiunea rusă în Ucraina cu implicaţiile ei securitare la nivel internațional, criza energiei, pericolul foametei planetare, perspectiva unor ample mișcări sociale legate de creșterile fulminante ale prețurilor, consecințele din ce în ce mai îngrijorătoare ale schimbărilor de climă pe planetă ş.a.
Duminică a fost dat tonul viitoarelor dezbateri, prin anunțarea extinderii sancțiunilor împotriva Moscovei și lansarea unui apel la unitate. Acesta a fost primul semnal de susținere a Ucrainei. A urmat imediat prima măsură în sprijinul Kievului. ”Împreună, G7 anunță interzicerea aurului de proveniență rusă, o sursă majoră de export pentru Rusia, ceea ce o va priva de miliarde de dolari”, a declarat președintele joe Biden. Cele șapte mari puteri ale lumii vor formaliza până la finele summitului angajamentul lor de a supune embargoului aurul rus. De precizat însă că, înainte de finalul reuniunii, Washingtonul, Londra, Ottawa și Tokio și-au oficializat deja embargoul asupra aurului nou extras în Rusia, fără a-l viza pe cel deja vândut. ”Aceste măsuri, a declarat premierul britanic Boris Johnson, vor lovi direct oligarhii ruși și vor ataca în plin centru mașina de război a lui Puțin… Putin delapidează resursele țării, în scădere ca urmare a actualului război inutil și barbar, își hrănește propriul ego pe seama popoarelor ucrainean și rus”, a mai spus Boris Johnson.
Riscul ”oboselii”
Occidentalii au instituit mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, dar războiul a intrat deja în a cincea săptămână și guvernul de la Kiev cere mai mult, mai ales după noile atacuri de duminică dimineață asupra Kievului, legate evident de reuniunile din aceste zile ale UE,NATO, G7, pe a căror agendă la loc fruntaș se află găsirea unei căi de blocare a planurilor agresive ale Rusiei, ale lui Putin persoanal, ce nu se limitează doar la Ucraina. În fața unui risc al ”oboselii” taberei occidentale, evocat de Boris Johnson, președintele Biden a lansat, într-un discurs foarte ferm, pronunțat duminică după-amiază, un nou apel la unitatea G7 , a Alianței Atlantice în fața Moscovei.
Nu este potrivită ”acum” o soluție negociată
Premierul britanic a pus în gardă împotriva oricărei tentații către o soluție negociată acum în Ucraina, ce implică riscul prelungirii ”instabilității mondiale”. Ca atare, conflictul din Ucraina și repercusiunile sale ocupă o mare parte a discuțiilor liderilor G7. Joe Biden dorește de asemenea să demonstreze aliaților săi că a ține piept Rusiei și în același timp făcând față acțiunilor Chinei sunt obiective ”complementare, și nu opuse”.
Lansarea unui vast program mondial de infrastructuri, în special în Africa
Este vorba de un program de 600 miliarde de dolari ce are drepr scop să răspundă prioritar imenselor șantiere finanțate de către China – în cadrul ”Noilor drumuri ale mătăsii”- cu Africa subsahariană. Împreună cu partenerii din G7, au declarat Casa Albă și acum, la summit, președintele Biden, vizăm mobilizarea a 600 miliarde de dolari până în 2027, pentru investiții mondiale în infrastructuri. Președintele american a subliniat că programul respectiv se bazează pe ”valori împărtășite de noi toți”, cum ar fi transparența, dar și pe respectarea drepturilor muncitorilor, pe respectarea mediului înconjurător, pe egalitatea de gen… ”Noi propunem opțiunile cele mai bune”. Occidentalii, comentează jurnaliști prezenți la summit, doresc să se demarcheze de China care a investit masiv în numeroase țări în curs de dezvoltare pentru a le construi infrastructuri în cadrul cunoscutului program ”Noile drumuri ale mătăsii”, al cărui scop este să-și asigure accesul la unele materii prime deținute de țările ”ajutate”. G7 promite țărilor africane totală transparență, în timp ce Beijingul este acuzat că și realizează proiectele prin credite puțin avantajoase, opace, vulnerabile. ”Parteneriatul mondial pentru infrastructuri”(Partnership for Global Infrastructure) va furniza infrastructuri de calitate și sustenabile. G7 are ambiția să prezinte lumii o ofertă amplă în materie de infrastructuri, a declarat cancelarul german Olaf Scholz prezentând acest proiect alături de președintele Joe Biden. Statele Unite s-au angajat ca doar ele, singure, să mobilizeze circa 200 miliarde de dolari de-a lungul celor cinci ani cât va dura aplicarea programului. Washingtonul speră ca, astfel, să inverseze tendința unora în Africa spre China. ”Multe țări africane care au primit fonduri sau investiții în cadrul programului chinez BRI (Belt and Road Initiative), afirmă o înaltă oficialitate de la Casa Albă care și-a păstrat anonimatul, constată acum, după mai mulți ani, că sunt mai îndatorate, că PIB-ul lor nu a progresat semnificativ și că așa-zisele investiții nu au adus beneficii populațiilor lor. Africa subsahariană va fi, în mod clar, o prioritate majoră” a parteneraitului lansat de G7, a dat asigurări înalta oficialitate americană, alături, însă de America centrală, Asia de sud-est sau Asia centrală, toate fiind considerate regiuni ”extrem de importante”.
