| • | Eliminarea controalelor la frontierele terestre, aeriene și maritime ale României și Bulgariei cu alte state Schengen. |
|
|
|
| • | Actualele controale de frontieră au un impact economic negativ şi subminează încrederea cetăţenilor |
|
|
|
| • | Croația ar trebui să adere la Spațiul Schengen, de îndată ce întrunește criteriile necesare |
| Parlamentul European solicită miniștrilor UE să accepte aderarea cât mai rapidă a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Deputații europeni au reiterat marți solicitarea la adresa Consiliului UE de a lua o decizie rapidă și afirmativă în privința aderării cu drepturi depline a României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Rezoluția non-legislativă a fost adoptată cu 514 voturi pentru, 107 împotrivă și 38 de abțineri. Ei consideră că o aderare în două etape – prima cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, urmată și de eliminarea controalelor și la frontierele terestre – ar ridica o serie de riscuri și ar avea un impact negativ asupra viitoarei extinderi a Spațiului Schengen. Din acest motiv, decizia trebuie să fie luată printr-un act juridic unic, sunt de părere deputații europeni. De asemenea, PE solicită miniștrilor UE să ia o decizie și în privința aderării Croației la Spațiul Schengen, de îndată ce Croația întrunește toate condițiile necesare. Repercusiuni negative ale controalelor la frontierele interne Amânarea aderării depline a României și Bulgariei a produs repercusiuni negative, nu doar la adresa celor două state, ci și pentru UE, ca un întreg, consideră deputații. Ei au evidențiat faptul că menținerea controalelor la frontierele interne sau reintroducerea lor în spațiul Schengen subminează încrederea cetățenilor în procesul de integrare și în instituțiile europene. De asemenea, ea are și un impact economic negativ asupra pieței interne UE și a exporturilor și importurilor din România și Bulgaria, sunt de părere deputații. De asemenea, ei au subliniat că extinderea spațiului Schengen sau libertatea de mișcare a cetățenilor UE nu ar trebui periclitate de deficiențele altor politici UE cum ar fi politicile privind azilul și migrația. Raportorul Sergei Stanishev (S&D, BG) a declarat: „Astăzi Parlamentul a făcut un pas în plus față de repetatele apeluri pentru aderarea imediată a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, insistând pentru o aderare deplină cu toate frontierele – terestre, maritime și aeriene. Respingem categoric aderarea parțială, fiindcă nu doar că nu are ici o justificare legală, dar provoacă și repercusiuni economice, sociale și politice negative la adresa întregii Uniuni Europene.” Parlamentul European a dat „undă verde” pentru aderarea României şi Bulgariei la spațiul Schengen încă din iunie 2011 și și-a reiterat poziția în mai multe rânduri, în urma acestei rezoluții legislative. În prezent, România și Bulgaria aplică în mod parțial acquis-ul Schengen, iar controalele sunt efectuate la frontierele ambelor state. Decizia finală cu privire la aderarea deplină este luată cu unanimitate de voturi, de către miniștrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului. |
|
|
|
|
