Omenirea nu poate progresa fără vârfuri, iar societatea are întotdeauna nevoie de modele.
Însă în momentul de față, în care părem mai aproape ca niciodată de o ierarhizare greșită a valorilor și chiar putem vorbi despre o criză a modelelor autentice, mai sunt lucrurile pe făgașul lor firesc?
Un model autentic trebuie să aibă, pe lângă însușirile care l-au făcut vârf într-o arie, și calități morale, și verticalitate, și altruism.
Or, se constată că în anumite domenii, mai ales în cele care au legătură cu finanțele și cu afacerile mari, aceste însușiri aproape că lipsesc.
De asemenea, în domeniul politic pare a fi aceeași problemă, iar în cel al conducerilor statale mai degrabă am impresia că asistăm la lupte feroce pentru putere, la o tendință de imperialism și dominare fără limite. Personal, nu mi-aș lua pe vreunul dintre liderii actuali drept model.
În domeniul cultural, lumea nu mai pare a fi chiar atât de interesată de valori autentice și de multe ori oamenii se arată atrași de personaje superficiale, de tipul vreunui cântăreț la modă, al vreunei vedete tv de succes ș.a.m.d.
Mă gândeam, deseori, că trăim o derută totală. Dacă ar fi să nominalizez câteva personalități în viață din domeniul cultural, care să îmi spună ceva și care să aibă și o anumită notorietate, să fie cunoscute de o masă largă de oameni, cred că m-aș opri la Răzvan Theodorescu, Ioan-Aurel Pop, Mircea Diaconu, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Mircea Dinescu, Ana Blandiana (mai intră în discuție și alții). Dar dacă ar trebui să le asociez cu vreo cât de mică opțiune sau atitudine în zona politicului, m-aș opri, fiindcă subiectul ar începe să mă depășească.
Extinzând, dacă ar fi să ne uităm dincolo de granițele țării noastre și să alegem pe cineva din domeniul IT, probabil că (tot) Bill Gates ar fi o personalitate relevantă, per ansamblul carierei, nu neapărat cu referire la poziția actuală în cadrul Microsoft.
A clădit un imperiu. Este unul dintre cei mai bogați și mai influenți oameni din lume. Și, când a pornit la acest drum, demult, avea numai obstacole de depășit și aproape nimic, în afara propriului geniu, care să-l propulseze.
Însă și în acest caz, dacă ne ghidăm după presă cel puțin, intervențiile sale în domeniul ordinii mondiale, al pandemiilor, al vaccinurilor par cel puțin discutabile și ar putea ascunde un interes personal.
În plus, nu cred că ar trebui să ne alegem drept model pe cineva care să ne spună cum să trăim sau cum să votăm.
Dacă o personalitate, indiferent de domeniu (sportiv, tehnologic, cultural etc.) militează pentru o cauză justă (ar putea intra în discuție ecologia, protejarea planetei, dreptul la libertate și altele) e foarte bine.
Dar dacă aceeași personalitate caută să ne convingă cu orice preț să alegem un partid sau un om politic în detrimentul altuia, să ne schimbăm radical modul de viață sau să aderăm la anumite principii cu care nu suntem de acord, poate că e mai bine să spunem ”nu”. Personal, prefer să mă retrag și să nu-mi asum ca model respectiva persoană, oricâte alte calități ar avea.
Pe Internet, nu am reușit să găsesc un studiu care să arate exact pe cine preferă tinerii de astăzi ca model (ca model social adică, în afara familiei), dar este de luat în calcul o anumită lipsă de repere la modul general, fiindcă după societatea antedecembristă (fondată, în mare majoritate, pe o ierarhizare falsă sau cel puțin politizată a valorilor), a urmat o ”explozie” a libertății care de multe ori nu s-a soldat cu o clasificare mai justă a valorilor. Prea multe vedete de carton, prea mult aflux de nou necizelat, prea multă raportare la trenduri de import, unele greu aplicabile sau prost aplicabile la noi.
În plus, dacă ești manelist de succes sau chiar un om de afaceri prosper (fără a compara, desigur, cele două ipostaze) nu înseamnă că ești automat un model social.
