Rusia multiplică semnalele unei apropieri tot mai strânse cu vecinul chinez. ”Discutăm acum un proiect privind dezvoltarea infrastructurii pentru livrarea de gaze naturale ruse către China via Mongolia”, a anunțat Vladimir Putin în marja Forumului economic din Extremul Orient desfășurat la Vladivostok. Moscova depune la ora actuală eforturi teribile pentru a găsi noi piețe în locul exporturilor de resurse fosile către Europa. Dezvoltarea noului gazoduct denumit Power of Siberia 2 este deja în studiu la Gazprom, el urmând să dubleze gazoductul existent, Power of Siberia, inaugurat în 2019, având o capacitate anuală de transport de 61 miliarde metri cubi de gaz. Noul gazoduct va putea transporta anual 50 miliarde metri cubi de gaze naturale ruse către China. O capacitate aproape egală cu cea a Nord Stream 1 între Rusia și Europa.
Convergență anti-Occident
Transportul de gaze naturale ruse către Europa prin Nord Stream 1 este, așa cum se știe, oprit, în contextul aprinselor tensiuni între Rusia și Uniunea Europeană. La fel ca Washingtonul, Bruxellesul a instituit importante sancțiuni economice împotriva Moscovei după invadarea Ucrainei, excepție făcând, pentru moment, hidrocarburile ruse. În acest context, Kremlinul profită de dependența europeană de gazul său și închide într-o manieră brutală livrările prin gazoductul spre Europa, agravând criza energetică pe acest continent, cu perspectiva de a deveni și mai gravă în iarnă. Caută însă alți parteneri economici, piețe pentru gazul și petrolul rus. Putin mizează pe cartea chineză, relevă experți occidentali citați de Reuters, profitând de convergența lor anti-Occident.
Această apropiere între cele două regimuri autoritare s-a construit de-a lungul ultimilor ani. În luna februarie, cu doar câteva zile înaintea invadării Ucrainei, Rusia a semnat cu Beijingul un acord privind livrarea, anual, a 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale atât de necesare Chinei.
