A apărut în presă un prim draft cu majorările de impozite și taxe, iar ceea ce prevede această ordonanță este foarte greu de asimilat de cei din domeniu într-un timp atât de scurt. Practic, tot Codul Fiscal este atins de aceste modificări, începând cu impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, contribuții sociale, TVA, accize, impozite și taxe locale.Totul! Iar primele schimbări apar la 3 zile de la publicare, altele de la 1 septembrie, altele de la 1 octombrie, iar altele de la 1 ianuarie 2024. Având în vedere multiplele modificări din ultimul an și jumătate, este foarte greu de implementat, pur și simplu! Nu este timp fizic! Iar de la 1 ianuarie se introduce și e-factura, ceea ce, desigur, va complica viața companiilor. Astfel, se creează posibilitatea de a se greși, ceea ce nu este în regulă, ca să nu mai vorbim de predictibilitate.
Doar dacă luăm exemplul impozitului pe profit, s-a introdus un nou termen, ajustorul fiscal. Iată ce spune draftul de ordonanță despre acest ajustor:
„Art. 181 – Ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit
(1) Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care determină un impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul mai mic decât ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, stabilit potrivit prevederilor alin. (2) lit. a), sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul acestui ajustor”.
Cu alte cuvinte, vei plăti impozit la nivelul acestui ajustor, chiar dacă din calcule rezultă mai puțin. Mai mult, este posibil ca și în situația în care rezultă pierdere compania să fie nevoită să plătească impozit pe profit. De fapt, prin aceste prevederi inițiatorii acestei ordonanțe au vrut să se asigure că profitul nu se ,,mută” între persoanele afiliate, ceea ce este corect până la un punct, totuși insist asupra termenului prea scurt de implementare.
O altă problemă o va ridica faptul că microîntreprinderile care au o rentabilitate mai mare de 30% vor plăti impozit pe profit de 16%, nu 1% ca și în prezent. Aici calculele sunt greșite, pentru că dacă o microîntreprindere va trebui să plătească 16% impozit pe profit, atunci va renunța la singurul angajat pe care-l avea ca să se încadreze în condiția de plătitor de impozit pe venit, iar statul va pierde 41,25% contribuții sociale și impozit pe venitul din salariu, doar mai bine plătești 16%, nu?
Apoi, clădirile nerezidențiale intră în plafonul de 2,5 milioane lei pentru care să se plătească 1% impozit pe clădiri, pentru că ele deja sunt impozitate chiar și cu mai mult de 1%? Dar să vedem care va fi forma finală a ordonanței!
