Un număr al reflecției culturale și al conștiinței literare românești
Al.Florin Țene
Revista Agora Literară, publicație editată de Liga Scriitorilor din România, ajunsă la Anul XIX, nr. 52 (ianuarie 2026), confirmă prin acest nou număr vocația sa de spațiu al dialogului cultural, al valorilor identitare și al creației literare autentice. Sub conducerea scriitorului Al. Florin Țene, director al revistei, și coordonarea editorială atentă a redactorului-șef Iulian Patca, Agora Literară rămâne un reper de continuitate și seriozitate în peisajul revuistic românesc contemporan.
Numărul este deschis sub semnul Zilei Naționale a Culturii, celebrată în jurul datei de 15 ianuarie, printr-un consistent grupaj dedicat spiritului eminescian și valorilor fundamentale ale culturii române. Reproducerea poemului „Odă (în metru antic)” de Mihai Eminescu și textele reflexive care îl însoțesc reafirmă rolul culturii ca formă de memorie și conștiință națională, într-un context contemporan marcat de instabilitate și relativism axiologic.
Rubrica „Puncte de vedere” se remarcă prin intervenția polemică și analitică a lui Ionuț Țene, care propune un eseu de atitudine despre criteriile ideologice ale premiilor literare internaționale, text ce provoacă dezbatere și reafirmă necesitatea evaluării valorii estetice autentice, dincolo de conjuncturi politice sau strategii de imagine.
Poezia ocupă un spațiu amplu și divers, ilustrând pluralitatea de voci lirice contemporane. Sunt prezente poeme semnate de Lucian Dumbravă, cu o lirică gravă, identitară și meditativă, dar și de Ioana Ilieși, Felicia Ana-Maria Stan, autori care explorează zonele sensibilității, ale memoriei afective și ale introspecției existențiale. Poezia publicată în acest număr confirmă orientarea revistei spre un lirism echilibrat, cultivat, fidel limbii române literare.
Un moment de substanță critică îl constituie studiul amplu al lui George Petrovai, dedicat marilor romane rebreniene, text de analiză academică ce propune o lectură sistematică și argumentată a operei lui Liviu Rebreanu, evidențiind circularitatea epică, sursele de inspirație și locul scriitorului în modernitatea romanului românesc.
Proza scurtă este reprezentată de nuvela „Sărutul blestemat” de Vlad Sărătilă-Paomi, un text de impact emoțional puternic, inspirat din realitatea războiului contemporan, care aduce în prim-plan dramatismul uman, sacrificiul și iubirea în condiții-limită. Este o proză densă, bine articulată narativ, care demonstrează deschiderea revistei către temele actualității dramatice.
În secțiunea „Opinii”, Al. Florin Țene semnează un eseu teoretic de substanță – „Metafora ca ritm al gândirii poetice” –, în care propune o reflecție profundă asupra metaforei ca structură fundamentală a creației lirice, plasând discursul poetic în relație cu filosofia, mitul și absolutul. Textul se înscrie în direcția preocupărilor constante ale autorului pentru estetica poeziei și statutul creatorului.
Prin diversitatea semnăturilor – Al. Florin Țene, Ionuț Țene, Lucian Dumbravă, Mariana Popa, Vasile D. Marchiș, Mihaela Deak, Johnny C. Deak, Alexandru Blaga, Radu Botiș, alături de alți colaboratori – Agora Literară nr. 52 se impune ca un număr dens, coerent și valoros, fidel misiunii sale de promovare a literaturii române contemporane și a spiritului critic responsabil.
În ansamblu, acest număr al revistei Agora Literară nu este doar o apariție editorială periodică, ci un act de cultură, o pledoarie pentru literatură ca formă de rezistență spirituală și ca expresie a identității românești în timp.
