• La 31 iulie 2026 existau 16399 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, cu 500059 locuri-pat, în creștere cu 14,5%, respectiv 7,7%, față de aceeași dată din 2025, potrivit INS • Apartamentele și camerele de închiriat au înregistrat cea mai mare creștere (+30,3% la structuri şi 32,7% la locuri-pat) • Hotelurile au deținut 42,6% din locurile-pat, iar 83,7% din numărul lor erau clasificate cu 3 și 4 stele • Județul Constanța a concentrat 28,5% din locurile-pat de cazare turistică din țară La 31 iulie 2026, capacitatea de cazare turistică existentă a României a ajuns la 16399 structuri de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), însumând 500059 locuri-pat. Față de 31 iulie 2025, numărul structurilor a crescut cu 2074 unități (+14,5%), iar cel al locurilor-pat cu 35705 (+7,7%). Numărul structurilor a crescut mai rapid decât capacitatea exprimată în locuri-pat, ceea ce a determinat reducerea capacității medii de la 32,4 la 30,5 locuri-pat pe structură.
Hotelurile au deținut 42,6% din locurile-pat, iar 83,7% din numărul lor erau clasificate cu 3 și 4 stele Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (54,5% din total hoteluri), 4 stele (29,2%) şi 2 stele (11,9%). Hotelurile clasificate cu 5 stele au inregistrat o valoare identică cu cea de anul trecut, respectiv 51 de structuri. Apartamentele și camerele de închiriat au reprezentat 39,5% din totalul structurilor de cazare, cele mai multe fiind clasificate cu 3 stele (71,3% din numărul total de apartamente și camere de închiriat).
În profil teritorial, județele Constanța, Brașov și Suceava au fost în fruntea ierarhiei structurilor de primire turistică (de cazare) din România Primele trei judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente (inclusiv apartamente și camere de închiriat), au fost: Constanţa (2609 structuri de cazare), Braşov (1553) şi Suceava (942). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (28,5%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe), urmat de județul Braşov (7,5 %) și Municipiul Bucureşti (6,4%). Din numărul total de locuri-pat de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 28,5 %, judeţul Braşov 7,6 %, urmate de Municipiul Bucureşti cu 5,8 %. Din totalul de 228,8 mii camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la 31 iulie 2026 (exclusiv camerele din căsuţe), 105,7 mii (46,2%) erau în hoteluri.
Zona „Litorală, exclusiv oraşul Constanța” a oferit cel mai mare număr de locuri-pat de cazare. Pe zone turistice, din numărul total de 500059 locuri-pat, 135473 erau în „staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa”, 109881 în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea”, 107892 în „alte localităţi şi trasee turistice”, 93734 în „staţiuni din zona montană”, 40437 în „staţiuni din zona balneară” şi 12642 în zona „Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea”.
Prin structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii pentru turişti. Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Numărul de locuri este determinat pentru structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică existente la 31 iulie, aflate în stare de funcţionare.
