Salariul mediu brut pe economie realizat în anul 2017 (3.223 lei) a fost cu 14,7% (+414 lei) mai mare decât cel din anul 2016. Salariul mediu net la nivelul economiei naţionale (2.338 lei) a înregistrat o creştere de 14,3% (+292 lei), comparativ cu anul precedent. Angajatorii au cheltuit în medie, într-o lună, 4.008 lei/salariat.
Cele mai mari salarii medii nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat anul trecut în informaţii şi comunicaţii (de 2 ori), intermedieri financiare şi asigurări (+84,3%), administraţie publică (+64,3%), industria extractivă (+56,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+47,0%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+33,9%), sănătate şi asistenţă socială (+14,3%), respectiv în învăţământ (+2,1%), potrivit unui comunicat de presă remis miercuri de Institutul Naţional de Statistică ( INS).
Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-39,1%), alte activităţi de servicii (-33,5%), construcţii (-27,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,5%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-20,1%), tranzacţii imobiliare (-17,2%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-15,9%).
În anul 2017, indicele câştigului salarial real a fost de 182,3% faţă de anul 1990, mai mare cu 20,6 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 52,0 puncte procentuale faţă de anul 2008.
Femeile câştigă mai puţin decât bărbaţii
Potrivit INS, femeile au câştigat în medie cu circa 4% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu brut de 3.159 lei (faţă de 3.280 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu net de 2.288 lei (faţă de 238 lei al bărbaţilor). Astfel, bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 15,0%) regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări (40,5%), industria prelucrătoare (21,5%), alte activităţi de servicii (20,9%), informaţii şi comunicaţii (18,7%) şi comerţ (18,4%).
Angajaţii din Bucureşti obţin cele mai mari salarii din România
Datele statistice ale Institutului Naţional de Statistică arată că în profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2017 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. Cele mai mari câştiguri salariale nete s-au înregistrat în Bucureşti (3272 lei), cu 39,9% peste media pe economie.
La polul opus, cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Harghita (1796 lei, cu 23,2% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (1800 lei, cu 23,0% mai puţin decât media pe economie), respectiv Bistriţa-Năsăud (1815 lei, cu 22,4% mai puţin decât media pe economie).
Costul forţei de muncă, în creştere cu 14,7% faţă de anul 2017
Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost în anul 2017 de 4008 lei/salariat, în creştere cu 14,7% faţă de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile: ,,informaţii şi comunicaţii (+89,5%), industria extractivă, respectiv intermedieri financiare şi asigurări (+86,0% fiecare), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+49,5%), administraţie publică (+35,1%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+32,7%), sănătate şi asistenţă socială (+26,1%). Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (-40,1%), alte activităţi de servicii (-33,9%), construcţii (-27,4%), agricultură, silvicultură şi pescuit, respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-20,4% fiecare)”, potrivit INS.
Referitor la numărul mediu al salariaţilor, în 2017, numărul mediu al salariaţilor a fost de 4945,9 mii persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 186,5 mii persoane. Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2599,3 mii persoane, respectiv 52,6% din totalul numărului mediu de salariaţi). Potrivit INS, faţă de anul trecut, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 91,0 mii persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 95,5 mii persoane. În ceea ce priveşte repartizarea salariaţilor pe sectoare economice, datele INS arată că majoritatea se găseau în sectorul terţiar (servicii), ponderea acestora reprezentând 61,7% în anul 2017. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 35,8% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.
Activităţile din construcţii şi industria extractivă sunt dominate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,2%, respectiv 82,2% din totalul salariaţilor. Pe de altă parte, activităţile caracterizate prin grad pronunţat de “feminizare” al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (80,1% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (72,3%), intermedieri financiare şi asigurări (70,1%), hoteluri şi restaurante (61,6%).
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2017 a fost de 5362,3 mii persoane
Comparativ cu sfârşitul anului 2016, numărul real al salariaţilor a înregistrat o creştere cu 138,6 mii persoane. Astfel, în profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului 2016 în toate regiunile de dezvoltare.
Cele mai semnificative creşteri ale efectivului de salariaţi de la sfârşitul anului s-au înregistrat în urmatoarele regiuni: Centru (+24,1 mii persoane), Nord-Vest (+23,3 mii persoane) şi Bucureşti-Ilfov (+21,8 mii persoane). În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează aproape 22% din salariaţii din economie. Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: Sud Muntenia (4,1%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,2%), Vest (2,8%) şi Sud-Vest Oltenia (2,7%)
,,Regiunile de dezvoltare care concentrează o proporţie semnificativă a salariaţilor în sectorul industriei şi construcţiilor sunt: Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia (43,7%, 43,2%, 40,7%, 40,5%, 37,9%, faţă de 35,4% media pe ţară). Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se găseşte în regiunea Bucureşti-Ilfov (62,1% faţă de 42,9% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,1% faţă de 19,3% media pe ţară). La sfârşitul anului 2017, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,9%) şi a înregistrat o creştere cu 2,9% comparativ cu anul precedent. Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 79,4% din efectivul total de salariaţi, în creştere cu 2,7% faţă de anul precedent”, mai arată datele INS.
