Prezentarea tendințelor și reglementărilor fiscale din 25 de țări, cu accent pe impactul noului impozit minim global.
– Impozitul minim global trebuie încorporat în legislația din România până la sfârșitul anului.
– Țările din regiunea ECE prezintă o impozitare variată a profiturilor corporative, cu cote medii de impozitare cuprinse între 15% și 20%.
– Adoptarea tehnologiei digitale a permis unor țări să asigure conformitatea în ceea ce privește plata TVA și să își simplifice procesele fiscale.
Mazars, firma internațională de audit și consultanță în afaceri, a publicat cea de-a unsprezecea ediție a studiului regional privind regimurile fiscale din Europa și Asia Centrală. Acest Ghid, care acoperă 25 de țări în 2023, față de 15 țări în 2013, analizează un spectru larg de aspecte fiscale, concentrându-se pe impozitul pe profit, prețurile de transfer, nivelul mediu și gradul de impozitare al veniturilor salariale, precum și TVA sau impozite similare.
Analiza Mazars privind tendințele regionale de impozitare în 2023 arată schimbări semnificative în domenii cheie. În timp ce salariul minim și salariul mediu înregistrează o creștere, regiunea asistă la încheierea unui interval marcat de reduceri ale impozitelor salariale și contribuțiilor sociale. Eforturile concertate ale Uniunii Europene împotriva competiției fiscale au condus la necesitatea adoptării impozitului minim global în legislația națională până la sfârșitul anului. Mai mult, adoptarea tehnologiei digitale revoluționează colectarea TVA în regiune. De asemenea, normele privind prețurile de transfer au devenit componente intrinseci ale sistemelor fiscale din toate țările din Europa Centrală și de Est, așa cum este evidențiat în Ghid.
„Lansarea Ghidului Fiscal a venit la momentul potrivit”, a comentat Dr. Dániel H. Nagy, Tax Partner, Mazars. „Având în vedere că impozitul minim global de 15% pentru corporații este programat să intre în vigoare în 2024, este esențial ca atât autoritățile, cât și corporațiile să înțeleagă modificările legislative vaste generate de acest impozit și să se pregătească în consecință.”
Ghidul 2023 oferă o analiză detaliată a regimurilor fiscale dintr-o serie de țări, inclusiv din Europa Centrală și de Sud-Est, Germania, Austria, Moldova, Ucraina, Țările Baltice și, pentru prima dată, țările din Asia Centrală, cum ar fi Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan.
Țările din regiunea ECE aplică cote de impozitare a profiturilor întreprinderilor variate, cuprinse între 15% și 20%. În 2022, numai Austria și-a redus cota de impozitare, de la 25% la 24%. În timp ce Ungaria menține cea mai scăzută cotă de impozitare de 9%, anumite sectoare se pot confrunta cu cote de impozitare a profiturilor de până la 50%.
Anul trecut, în urma unei dezbateri acerbe, țările din UE au convenit să adopte în legislația națională, până la sfarșitul anului 2023, normele privind impozitul minim global din directiva UE. Normele, denumite Pilonul II, impun o cotă minimă efectivă de impozitare de 15%, care reprezintă cota reală de impozitare după aplicarea diferitelor reduceri și ajustări. Această Directivă se aplică grupurilor multinaționale cu o cifră de afaceri de cel puțin 750 de milioane de euro la nivel de grup și cu cel puțin un membru care își desfășoară activitatea în UE.
În timp ce detaliile transpunerii în legislația fiscală națională sunt încă în faza de proiect, se anticipează că principalul obiectiv legislativ va fi menținerea competitivității după adoptarea impozitului minim global. Este de așteptat ca alte taxe (de ex. impozitul pe venit pentru furnizorii de energie) să fie luate în considerare la calcularea ratei efective de impozitare, a adăugat Dr. H. Nagy.
„Pilonul II reprezintă, potențial, cea mai mare schimbare în domeniul impozitării directe a companiilor din ultimele două-trei decenii, iar abordarea multijurisdicțională înseamnă o mai mare complexitate în ceea ce priveşte alinierea între sediul central și filialele grupului multinațional, colectarea de date și procesul de conformare, precum și creșterea costurilor aferente. În consecință, ne așteptăm ca implementarea Pilonului II să reprezinte, cel puțin la început, o provocare atât pentru contribuabili cărora se adresează, cât și pentru diversele autorități fiscale naționale, iar o atenție sporită și resurse semnificative vor trebui alocate, în special din partea companiilor.”, a menționat Lucian Dumitru, Tax Director, Mazars în România.
Ghidul din acest an subliniază, de asemenea, rolul crucial al tehnologiei avansate în domeniul fiscal, demonstrând modul în care utilizarea acesteia crește colectarea TVA și ajută implicit la generarea de venituri. Adoptarea tehnologiei digitale a permis unor țări precum Ungaria și Croația, care au cote standard ridicate de TVA, să asigure conformitatea în ceea ce privește colectarea TVA și să își simplifice procesele fiscale.„Sperăm că România va obține aceleași rezultate bune în ceea ce privește colectarea taxelor, în special a TVA-ului, ca urmare a implementării unor instrumente digitale precum SAF-T, e-Facturare și e-Transport.”, a menționat Bianca Vlad, Tax Partner, Mazars în România.
În 2023, tendințele de scădere a impozitelor pe venit și a taxelor legate de ocuparea forței de muncă s-au oprit, existând diferențe semnificative între țările europene. Unele țări, precum Bulgaria și Ucraina, mențin o rată uniformă a impozitului pe venit, în timp ce altele, precum Austria și Slovacia, au adoptat o impozitare progresivă.
Contribuțiile și impozitele sociale plătite de angajatori reprezintă în medie 16% din salariul brut, cu diferențe notabile între țări. O măsură de comparație utilă, taxa efectivă (tax wedge), indică proporția din venitul total plătită statului, care variază între 14% și 48% în întreaga regiune.
„Austria și Slovacia conduc cu cea mai mare taxă efectivă”, a declarat Dr. H. Nagy, menționând că nivelul salariilor variază semnificativ între țări. Salariul minim variază de la aproximativ 200 de euro în Kosovo și Moldova la peste 2.000 de euro în Slovenia, Germania și Austria.
În ciuda inflației ridicate, nivelul mediu al salariilor din sectorul privat, exprimat în euro, a crescut numai cu aproximativ 5% în ultimul an.
„Acest ghid oferă o comparație excelentă a impozitării muncii în Europa Centrală și de Est și poate fi folosit ca îndrumare pentru reforma impozitării veniturilor din muncă în România, așa cum este descrisă în Raportul Băncii Mondiale din martie 2013.”, a menționat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Mazars în România.
În ceea ce privește prețurile de transfer, Moldova va introduce o documentație obligatorie începând cu 2024, ceea ce înseamnă că toate țările ECE vor aplica reglementările privind prețurile de transfer.
„Pentru că toate țările din ECE au adoptat principiul valorii de piață și cerințele de documentare, prețurile de transfer rămân o prioritate, după cum arată și barometrul inclus în Ghid privind nivelul de atenție acordat de autoritățile locale acestui subiect. Următoarea provocare pentru grupurile mari este tranziția către raportarea publică pentru fiecare țară în parte (CbCR) în zona UE, România fiind prima țară care implementează noile reguli.”, a menționat Liviu Gheorghiu, Tax Director, Mazars în România.
Ghidul fiscal poate fi accesat aici.
Platforma online de comparare a țărilor din ECE din punct de vedere fiscal poate fi accesată aici.
