În Statele Unite, în Germania și în Regatul Unit continuă criticile la adresa incapacității de a anticipa victoria fulgerătoare a talibanilor și proasta gestionare a evacuărilor din Afganistan. Au început deja anchete pentru a se trage învățăminte din acest dezastru. A sosit, spun comentatori, analiști politici din marile capitale, ora întrebărilor.
Președintele american este primul sub focul celor mai dure critici. Potrivit ziarului «The Wall Street Journal», o notă confidențială semnată de 23 membri ai ambasadei americane de la Kabul, datată 13 iulie, punea încă pe atunci în gardă Washingtonul în legătură cu o posibilă prăbușire rapidă a guvernului afgan după retragerea americanilor prevăzută pentru 31 august. «Primesc tot felul de note, sfaturi. Am luat o decizie, luând în considerare opinia care sugera că ofensiva talibanilor nu va avea loc înainte de sfârșitul anului», s-a justificat vinerea trecută Joe Biden în fața presei. A fost o manieră de a-și proteja administrația, deși Pentagonul pleda și el, în aprilie, pentru menținerea, în continuare, a 2.500 soldați americani în Afganistan. Un raport al agențiilor de informații indica atunci că «guvernul afgan nu va fi capabil să țină talibanii la distanță în cazul în care coaliția internațională îi retrage sprijinul. În luna iunie, aceste agenții estimau termenul venirii talibanilor la maximum șase luni. Departamentul de Stat este criticat mai ales pentru că a întârziat să accelereze acordarea de vize speciale afganilor aliați. Toate serviciile de informații promit o analiză «post-mortem» după operațiunile de evacuare. Congresul american a început deja audierea unor înalți responsabili ai administrației legat de eșecul din Afganistan.
Și în Germania capătă amploare polemica în jurul evenimentelor din Afganistan, una dintre rarele operațiuni ale acestei țări în afara granițelor. Ministerele de Externe, de Interne și al Apărării resping orice răspundere ce le-ar reveni pentru greșelile ce au dus la eșecul din Afganistan. Nu sunt scutite nici serviciile secrete. Antena afgană a serviciilor germane de informații (BND) era cea mai echipată din țară. Presat de parlamentari să dea explicații, președintele BND, Bruno Kahl, a anunțat că va lansa săptămâna viitoare un audit intern. Primele analize arată că agenții BND s-au interesat îndelung de chestiunile materiale, în special de numărul armelor la dispoziție, în detrimentul acordurilor încheiate de talibani cu autoritățile regionale și naționale în teren. Serviciile secrete s-au concentrat asupra datelor nepotrivite: privind armamentul și nu «loialitatea politică» – spunea într-o analiză la postul de televiziune german ZDF specialistul german în politică externă Markus Kaim.
În plină campanie electorală, sunt auzite voci din opoziție, dar și la conservatorii din UCS care cer capul ministrului german de Externe, social-democratul Heiko Maas. Acest ministru, care gestionează urgenţa repatrierilor, a recunoscut că trebuie trase învățăminte din acest dezastru, pentru ca «niciodată să nu mai existe un Afganistan».
Aceleași întrebări s-au auzit și la Londra, cu prilejul unei ședințe extrem de agitate de săptămâna trecută a Camerei comunelor, convocată în regim de urgență. «A fost serviciul nostru de informaţii atât de deficitar? Am cunoscut atât de puțin slăbiciunea guvernului afgan? Au fost atât de inadaptate cunoștințele noastre privind terenul?» a lansat pe un ton sever fostul premier britanic Theresa May. Mai multe voci s-au exprimat în favoarea unei anchete privind Comitetul parlamentar pentru controlul serviciilor de informații (ISC) și una privindu-l pe fostul lui președinte, conservatorul Dominic Grieve. Problema este de a ști de ce a putut fi comisă această eroare de apreciere. Iar ISC este în măsură să o spună în ceea ce privește Regatul Unit și, probabil, Statele Unite, a declarat fostul deputat Dominic Grieve. Actualul președinte al ISC, Julian Lewis, nu s-a împotrivit deschiderii unei astfel de anchete, considerând-o «pertinentă».
Franța, în afara acestei polemici
Dezangajat militar din 2014, Parisul pare – în opinia unor analiști militari citați de «Les Echos»- să fi fost mai pragmatic decât Washingtonul. Un fin cunoscător al zonei spune –sub anonimat – că francezii au profitat de buna lor cunoaștere a terenului, în timp ce americanii «se autointoxicau« crezând până la final în capacitatea guvernului afgan de a face față talibanilor, ceea ce a fost o condiție a succesului planului francezilor de retragere de la Kabul.
Raspunsul e simplu. Vaccinul experimental nu trebuia sa fie anticoronavirus ci anti coranovirus