Studiu Horváth
Totodată, aceleași acțiuni pot aduce reduceri de costuri ce pot ajunge până la 7%, pentru companiile din industria manufacturieră, arată studiul Horváth.
Presiunea consumatorilor este factorul care accelerează în cea mai mare măsură proiectele de sustenabilitate, mai mult decât valorile brandului, obiectivele legate de reduceri de costuri sau schimbările aduse cadrului de reglementare.
80% dintre companii vor să aibă un rating ESG până în 2025, iar pentru a-și îndeplini acest target, și-au planificat acțiuni menite să transforme lanțul de producție, pentru a răspunde cererilor consumatorilor și ale investitorilor.
Acțiunile întreprinse de companii pentru a deveni sustenabile și a-și reduce emisiile de carbon până la stadiul de „neutralitate carbonică” le pot aduce o creștere cu peste 30% a veniturilor, arată un studiu realizat de compania de consultanță în management Horváth, cu experiență internațională de peste 40 de ani, prezentă din 2005 pe piața locală. În același timp, urmărind atingerea unor obiective legate de sustenabilitate, companiile pot obține reduceri de costuri de până la 7%.
Intitulat „Economic Potentials through Green Transformation”, raportul Horváth atestă faptul că, pentru tot mai multe companii, obiectivele legate de sustenabilitate nu se mai regăsesc doar la nivel declarativ, ci iau forma unor planuri concrete, cu termene limită clare.
Astfel, 80% dintre firmele respondente, provenind din arealul economic de limbă germană DACH (Germania, Austria, Elveția), își propun să aibă un rating ESG („Environmental, Social, and Governance” – criterii non-financiare care măsoară comportamentul sustenabil și etic al companiilor față de toți stakeholderii și mediu) până în 2025. Comparativ, numai 30% dintre companiile românești și-au asumat un target clar de reducere a emisiilor de CO2, potrivit altui studiu Horváth din acest an, „CxO 2022”.
Dintre companiile care și-au stabilit obiective de sustenabilitate, peste 70% vor să atingă „neutralitatea carbonică” până la finele actualului deceniu. Pentru îndeplinirea acestor obiective, studiul Horváth a identificat patru categorii de „acțiuni decisive”: (1) acțiunea rapidă (pentru a deveni companii „neutre” în privința amprentei carbonice în 2030, principale măsuri trebuie luate de pe acum); (2) concentrarea pe cererile consumatorilor (care cer transparență și schimbări reale); (3) adoptarea unor noi modalități de generare a veniturilor; și (4) transformarea lanțurilor de aprovizionare (produse, logistică și operațiuni). Companiile care acționează în aceste patru direcții vor obține avantaje competitive și beneficii economice reale.
Participanții la studiu văd un potențial de creștere a business-ului și profitabilității de pe urma demersurilor pe care le întreprind privind sustenabilitatea: 50% dintre ei văd potențiale surse de venit în piețele deja existente, care le-ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 11%, în timp ce 60% se așteaptă să deschidă noi piețe sau segmente de piață cu un portofoliu de produse sustenabile, care să conducă la potențiale venituri suplimentare (de circa 23%). În plus, 40% dintre respondenți se așteaptă să obțină reduceri de costuri din eforturile de a deveni mai sustenabili.
„O concluzie îmbucurătoare a studiului nostru este aceea că sustenabilitatea nu mai este doar un concept, discutat la nivel înalt, în board-urile companiilor, ci un fenomen care capătă substanță, pe măsură ce presiunile consumatorilor s-au intensificat. Oamenii și firmele vor să fie clienți ai unor companii sustenabile, iar această dorință a devenit motorul schimbărilor, deși nu sunt de ignorat nici unele efecte secundare fericite: angajându-se pe calea de a deveni sustenabile, business-urile obțin și noi piețe, noi surse de venit, respectiv reduceri de costuri. Nu în ultimul rând, studiul a arătat că un angajator sustenabil are mai mari șanse de a atrage și menține talente în echipa sa,” a spus Kurt Weber, Managing Director, Horváth România.
În ceea ce privește principalele consecințe negative pe care companiile le întrevăd dacă nu ar reuși să își atingă obiectivele legate de sustenabilitate, acestea sunt: (1) pierderea clienților; (2) pierderea celor mai buni angajați; și (3) creșterea costurilor. Alte motive de îngrijorare ar fi o imagine proastă, scăderea vânzărilor, un impact nefavorabil asupra relației cu investitorii și pierderea unor contracte.
La cercetarea Horváth au participat companii din industrii precum inginerie mecanică (26%), automatizare și tehnologie (20%), inginerie electrică și tehnologia energiei (11%) și altele (43%), între care: construcții, electronice de consum, metalurgie, hârtie și bunuri de lux.
