Ȋn anul şcolar/universitar 2023-2024, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3466,5 mii elevi şi studenţi, în scădere cu 6,2 mii comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
Populația școlară a crescut comparativ cu anul precedent ȋn învăţământul liceal și învăţământul superior (fiecare cu +1,1%).
Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2022-2023 a fost 505,0 mii elevi şi studenţi, în creștere cu 0,3% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, potrivit INS.
Înscrișii în anul şcolar/universitar 2023-2024
În anul şcolar/universitar 2023-2024, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal (17,4%) şi în educația timpurie (15,8%).
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii și studenţii de sex feminin şi 73,0% elevii și studenții care au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul liceal și respectiv învăţământul superior sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+6,7 mii elevi, respectiv +5,9 mii studenți/cursanți).
În învăţământul postliceal au fost înscrişi 82,6 mii elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,4%).
Învățământul primar și gimnazial, precum și cel profesional au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2023-2024 faţă de cel anterior (-9,5 mii, respectiv -4,2 mii).
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,5%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (46,1%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84,0%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2023-2024 au fost înscrişi în învăţământul superior 544,6 mii studenţi, din care 55,4% au fost studente.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (23,7% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,7% din totalul studenţilor).
Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2023-2024 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (56,2%), liceal (20,7%), respectiv educația timpurie (18,4%).
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2023-2024 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (585,0 mii persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (530,5 mii persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,6%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Nord-Est și Bucureşti-Ilfov (fiecare având ponderea de 1,7%).
În învăţământul superior ponderea numărului de studenți înscriși faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (32,5%)
Personalul didactic în anul şcolar/universitar 2023-2024
În anul şcolar/universitar 2023-2024, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 245,0 mii persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 persoane la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (83,0%), cât şi pe nivelurile:
educația timpurie (99,7%), învățământul primar şi gimnazial (82,1%) postliceal (79,1%), liceal (72,9%) şi profesional (67,3%).
Absolvenţii anului şcolar/universitar 2022-2023
În anul şcolar/universitar 2022-2023 au absolvit 505,0 mii elevi și studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată).
Preponderente au fost absolventele, în număr de 265,9 mii, reprezentând 52,7%. Din totalul absolvenților, 83,4% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârşitul anului şcolar 2022-2023 au absolvit învăţământul gimnazial 175,9 mii elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,0%). Ponderea băieţilor (51,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 2,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 59,9% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (53,4%, respectiv 52,9%).
În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2022-2023 au absolvit 143,4 mii elevi, mai puțin cu 1,9% comparativ cu anul şcolar anterior.
Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă – program de zi (86,6%).
Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (53,4% din totalul absolvenţilor), 36,8% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,8% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.
La examenul de bacalaureat s-au prezentat 131,3 mii absolvenţi, din care 117,0 mii proveniţi din promoţia anului 2023 (89,1%). Au fost declarate reuşite 101,3 mii persoane (77,2%), din care 96,0 mii persoane (82,1%) din promoția anului 2023.
Ȋn învăţământul profesional au absolvit 28,7 mii elevi, din care 97,6% au urmat cursurile unităţilor de învățământ aparţinând sectorului public.
Ȋn învăţământul postliceal au absolvit 30,5 mii elevi, din care 59,2% au urmat cursurile unităţilor de învățământ aparţinând sectorului public.
În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 126,5 mii studenţi. Studentele au reprezentat 59,4% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,8%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,0%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (12,0%).
Rata abandonului a înregistrat în anul școlar 2022/2023 următoarele valori: 1,0% în învățământul liceal și profesional, 1,3% în învățământul primar, respectiv 1,2% în învățământul gimnazial.
În anul 2021, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (95,5%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităților/instituţiilor de învăţământ, dar și din veniturile gospodăriilor.
Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,1%), diferența fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,9%).
