Gelu Dragoș, UZPR
Motto: „Poate că povestea este partea cea mai frumoasă a vieții omenești…cu povești ne leagănă lumea, cu povești ne adoarme…Ne trezim și murim cu ele.” (Mihai Eminescu)
Cu bucurie semnalez apariția unei noi cărți de povestiri ale distinsului scriitor, poet, filozof, istoric și critic literar Al. Florin Țene, numită „Copilul Bobdegrâu”, un personaj miraculos, ca și jocul de cuvinte ce-i dă numele acestuia. Volumul are povestiri cu teme incitante și am să exemplific: „Ion și Ioan – Înțelepții din Transalpina”, „Vârcolacii”, „Aventura unui manuscris”, „Statuia din amurg”, „Pe când poezia ținea de foame”, „Drama poetului sau Albatrosul ucis”, „O amintire cioplită în suflet ca lemnul sub dalta lui Vida Gheza”, „Conflictul”, „Mă întorc în genunchi la tine” și „Copilul născut în lanul de grâu”, care, oarecum, prin personajul ei, dă titlul volumului.
Pe lângă povestirile care-ți merg direct la suflet, scrise cu talent narativ, în stil popular, într-un grai îmbietor, dulce și pur românesc, așa cum trebuie să fie poveștile, să reușească să te transbordeze într-o lume ce amintește de Creangă, Slavici sau Ispirescu, autorul Al. Florin Țene ne dezvăluie crâmpeie din viața unor personalități ale literaturii române, fie ele și controversate, cum ar fi: Mihai Beniuc, Anghel Dumbrăveanu, Mircea Ciobanu, Florin Mugur, Virgil Ierunca și mama acestuia, Adrian Păunescu, Gheorghe Tomozei, Radu Albala, Elena Dragoș, Lucian Raicu și mulți alții, dar și despre mari actori: Alexandru Arșinel, Stela Popescu, Nicu Constantin sau Nae Lăzărescu, perioadă în care la Teatru de revistă se mai strecurau poante și scenete împotriva regimului totalitar, cu riscurile asumate de marii actori ai scenei românești.
În prefața cărții, Johnny Ciatloş Deak spune despre autorul Al. Florin Țene următoarele: „În cartea COPILUL BOBDEGRÂU vom descoperi povestitorul AL FLORIN ŢENE care te cucerește prin limpezimea și profunzimea limbajului, creând scene clare, personaje bine conturate, ajutând cititorul să vizualizeze fiecare povestire ca pe un film istoric sau contemporan. Folosind personaje diverse, autorul ne atrage în poveste prin acest magnet invizibil al talentului literar fără echivoc, cu care a fost înzestrat. Euripides spunea: „Să iubim nebunește tot ce strălucește pe acest pământ, fiindcă altă viața nu ne este cunoscută” (Euripides) iar Al Florin Țene știe acest lucru, iubind deopotrivă inteligența umană, filozofia, literatura, istoria, natura și oamenii.Unele din tematicile povestirilor cuprinse în acest volum, surprind imagini din viața satului românesc pe care autorul îl iubește atât de mult, fie că este vorba de Ardeal, Oltenia, Transilvania, sau alte zone ale țării, autorul redând limbajul neaoș al locului și caracteristicile zonei cu o senzațională acuratețe. În povestirile din această carte, fie că sunt ficțiuni, rod al creativității extraordinare a scriitorului sau scrieri care întruchipează realități istorice folosind uneori nume reale alteori nume fictive, observăm o aplecare atentă asupra condiției scriitorului, uneori chiar asupra destinului, a credinței și a simțului datoriei confirmând convingerile lui Eminescu care spunea: „Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi și se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”
Am să mă refer și eu la fascinanta poveste „Copilul născut în lanul de grâu”, unde cel care va deveni după ce a fost abandonat în spital de mama naturală, Maria lui Toma, băiatul Bobdegrâu: „Copilul născut în lanul de grâu a fost înfiat de doctorița Viorica Mușulescu, șefa „Secției Nașteri”, căsătorită cu medicul internist Traian Mușulescu. Nașă de botez a fost asistenta medicală care a primit-o pe Maria cu copilul în brațe. Femeia aceasta, păstrând scrisoarea cu sfințenie, i-a arătat-o doctoriței înainte de botez. Citind scrisoarea, doctorița Viorica, s-a hotărât să-l boteze cu numele Bobdegrâu. Părinții adoptivi, și mai târziu colegii și cunoscuții îl numeau Bob.” Din această poveste Al. Florin Țene ne povățuiește că destinul, chiar dacă o ia la vale uneori, poate reveni pe linia de plutire prin dragostea arătată de semenii noștri. Este o lecție de viață pe care toți cei disperați sau amăgiți la un moment dat al vieții trebuie să o înveţe, să aibă credință în bunătatea lui Dumnezeu. Și încă ceva, aproape toate povestirile au un final fericit, așa cum ar trebui în povești, nu?
În postfața semnată de Liliana Moldovan aflăm că:„Noul volum de povestiri, continuă seria celorlalte cărți de proză scurtă semnate de Al. Florin Țene. Aici, ca și în prozele publicate anterior, scriitorul este atent să păstreze contactul cu realitatea și își dozează cu precizie porția de ficțiune pe care o inserează în texte. Să nu uităm că viața i-a oferit autorului surprinzător de multe surse de inspirație iar oamenii pe care i-a cunoscut sau pe care i-a admirat au devenit, adesea, personaje pe care le întâlnim în narațiunile sale.”
Așadar, Al.Florin Țene ne propune o nouă carte de excepție, motiv de bucurie pentru fanii acestui gen literar. Felicitări Al. Florin Țene pentru această a o suta unu realizare literară!
