Liliana Moldovan
Poeții se joacă „în fiecare zi cu lumina universului” scria Pablo Neruda într-unul din poemele sale. Dăruit cu un excepțional har poetic, scriitorul Al Florin Țene și-a împlinit destinul literar așezând pe cerul literaturii naționale o vastă operă literară incluzând și 24 de volume de versuri editate pe parcursul celor peste 65 de ani de intensă și valoroasă activitate creatoare. Scriind poezie, a reflectat asupra rolului gândirii lirice și a emis judecăți legate de destinului creatorilor de versuri, scriitori care îmbracă lumea în metafore și fac schimb de emoții cu îngerii.
,,Universul poeziei este creat de sistemul metaforic Prin poezia lui Eminescu, sau a lui Blaga, a lui Nichita Stănescu, se creează impresia că se evidenţiază o disfuncţie metaforică, adică o mobilitate a polilor în câmpul metaforic, o glisare de sensuri.” – declară autorul antologiei de versuri «Întoarcerea la metaforă».
Neobositul scriitor clujean a încercat, în diferite studii și volume de critică literară, să deslușească rolul poeziei iar în consistentul eseu: „Poezia, o ceremonie a textului”, apărut recent la editura Napoca Star, și-a propus să scoată la iveală nuanțele geniului poetic insistând asupra relației dintre poezie și proză, pe parcursul ultimelor decenii ale evoluției literaturii române.
„Fără a fi ceremonioasă, poezia ca text este un fenomen obligatoriu în literatura română mereu în mişcare, căci ea reprezintă momentul trăirilor şi al negaţiilor, este antiteza, oglinda şi trăirile ce stimulează înaintarea” – scrie Al. Florin Țene în eseul amintit mai sus. Domnia sa face o pertinentă analiză a stilurilor de creație literară și identifică un noul curent literar pe care îl denumește prolegmodernul.
„Poezia, ceremonie ca textului…”, eseul publicat la editura Napoca Star, în 2024, devine pentru scriitorul Al. Florin Țene pretext de analiză literară, autorul cărții întorcându-se în timp la „avangarda” literară românească reprezentată de poeții expresioniști, ale căror creații literare au dobândit o „dimensiune europeană”. Se vorbea, consemnează Al. Florin Țene în grupul intelectualilor din anii ’60-’70 despre elita literară românească, dezbătându-se părerile unor critici literari (Al. Marino și Ov. S. Crohmălniceanu) are au pus în lumină, în studiile și tratatele lor de analiză literară, tabloul complex al scriitorilor români de top, fideli unor stiluri de creație și curente literare variate.
În contextul vieții literare actuale, Al. Florin Țene neagă valoarea estetică și literară a creațiilor postmoderniste din vremea comunistă dar apreciază prospețimea unor opere concepute, în ultimele 3 decenii, de către autori talentați care au păstrat un echilibru firesc între vechi și nou, contribuind la apariția unor poezii autentice, „semn al îmbinării talentului exprimat prin semnul lingvistic corelat cu datul optic (în cazul altelor plastice) și cel fonic (în cazul teatrului), în cadrul cărora conștiința ia act de ea însăși prin elementele clasice / moderne.”
Al. Florin Țene își încheie eseul cu un demers admirativ adresat coordontorilor de reviste literare : „Agora Literară”, „Arena Literară”,„ Luceafărul net”, etc., care au susținut o permanentă activitate publicistică din dorința de a promova literatura de calitate și pe autorii care își exploatează cu efervescență, harul literar și își îndeplinesc, cu pasiune și responsabilitate, misiunea de a scrie.
Despre valoarea poeziei și despre rafinamentul gândirii poetice s-a scris mult și se va scrie în continuare, impresionant este că, dl. Țene, pe care Constantin Geantă îl numea „un vrednic poet la Transilvaniei, și-a legat definitiv destinul de lumea poeziei și a influențat mișcarea literară actuală contribuind (așa cum scrie Johnny Ciatloş Deak în articolul „Al. Florin Țene un străjer al literaturii române, publicat în revista „Poezii pentru sufletul meu”) la „democratizarea mișcării scriitoricești din România”.
În același articol, senior editorul stabilit în Canada, consfințea faptul că : „Se cuvine să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului, căci acest falnic STEJAR al literaturii române, descoperitor și îndrumător de talente, domnul Al Florin Țene se află și acum în plină activitate la venerabila vârstă de 82 de ani ghidând și promovând noi talente literare. Domnia sa este nu doar un făuritor: ctitor de reviste, de cenacluri, fondator al Ligii, părinte al Zilei Limbii Române dar și un continuator și un pilon important pe care se sprijină literatura română contemporană.”
LILIANA MOLDOVAN
F.bun articolul!