A trecut exercițiul național “Miercurea Alarmelor”. Au fost testate și verificate echipamentele din componenta sistemului de înștiințare, avertizare în situații de protecție civilă. S-au testat atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înștiințare către autorități, modul de funcționare a mijloacelor de înștiințare către autorități, cât și modul de funcționare a mijloacelor de alarmare a populației (sirene) existente la nivelul comunităților. A funcționat, deși au existat imediat voci care au reclamat că sistemul a pornit cu întârziere la ora 10.20 am, în București, critici neîntemeiate deoarece IGSU a anunțat clar că exercițiul se va desfășura în intervalul orar 10-11. În fond bombardamentele, viiturile, incendiile și cutremurele nu au oră fixă. Un lucru lăudabil, cum lăudabil este și programul de informare “La cutremur, eu nu tremur” .
Sirenele au pornit, cetățenii nu au intrat în panică, nu s-au cutremurat. La fel și guvernanții și parlamentarii. Ipotetic, aceștia au avut ocazia ca în zgomotul sirenelor, deloc deranjant, fiind acoperit de claxoanele din trafic, să-și reamintească de programul de guvernare și de promisiunile electorale. De “jaloanele” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care trebuie atinse integral întocmai și la timp, fără a exista riscul de a pierde întreaga sumă alocată României. A trecut ceva timp de când, la sfârșitul lunii octombrie 2021, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, posta pe Twiter: “Vești bune pentru România. Consiliul a aprobat PNRR-ul. Punerea sa în aplicare poate începe acum! NextGenerationEU va furniza 29,2 miliarde EUR pentru stimularea tranziției verzi și digitale și construirea unei economii mai reziliente în România”. A trecut ceva timp de atunci, iar “ceasul“ PNRR a început să “ticăie” amenințător. În respectarea “jaloanelor“ din PNRR nu se poate aplica regula intervalului relativ de timp din exercițiul “Miercurea Alarmelor” și nici repetarea lui în prima zi de miercuri a fiecărei luni.
Deja, adevărat, din rațiuni politice, au început exercițiile de alarmare împotriva riscului pierderilor sumelor importante din PNRR. Guvernanții au reacționat rapid prin mesaje care se vor liniștitoare. Un exemplu este comunicatul oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) din data de 19 februarie 2023: ”Pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la faptul că „Executivul European ar fi blocat a doua tranșă de bani din PNRR-ul României”, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene face precizarea că cererea II de plată nu este în niciun pericol, iar evaluarea documentației transmise spre validare urmează parcursul procedural firesc prevăzut în prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență.
Cererea de plată numărul II a fost transmisă către Comisia Europeană în data de 15 decembrie 2022 și are o valoare de 3.227.690.000 EUR (2.147.490.000 EUR – sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 – sprijin sub formă de împrumut) și a cuprins documentația de realizare a unui număr de 51 de ținte și jaloane aferente trimestrelor I și II ale anului 2022.
Toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor și țintelor aferente, precum și completările solicitate de către Comisia Europeană în procesul de validare a țintelor și jaloanelor, au fost transmise în termenele indicate. În cadrul procesului de avizare prealabilă, Comisia Europeană poate solicita clarificări suplimentare față de documentația prin care un Stat Membru justifică realizarea țintelor și jaloanelor aferente Cererii de plată, această practică fiind una obișnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, dar și în cazul altor State Membre.
În vederea clarificării tuturor aspectelor necesare, Guvernul României, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, va continua în următoarea perioadă să răspundă prompt, împreună cu toți coordonatorii de reformă și investiții, tuturor cererilor de clarificări ce pot apărea din partea Comisiei Europene.
Menționăm că, în anumite situații, în cazul țintelor și jaloanelor, există aspecte care au diferite interpretări în funcție de perspectiva din care sunt analizate. De aceea, anumite situații se pot clarifica deseori prin schimburi de corespondență cu Comisia Europeană sau prin reuniuni tehnice care implică atât reprezentații CE, cât și ai ministerelor de resort implicate în implementarea reformelor și investițiilor aferente PNRR.
Guvernul României se bucură de un parteneriat solid cu Executivul European, caracterizat de același deziderat: implementarea Programului fără inadvertențe. Dat fiind interesul strategic național pentru atragerea fondurilor europene din cadrul PNRR, mizăm pe sprijinul instituțiilor mass-media de a furniza informații corecte, spre buna informare a opiniei publice și din respect pentru munca tuturor actorilor implicați, astfel încât să NU fie creată o imagine deluzorie asupra unei proceduri de lucru normale ce include analizarea a peste 3.000 de documente.
România este printre primele care au depus deja două cereri de plată, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o construcție complexă, cu peste 500 de jaloane și ținte, iar sistemul instituțional de gestionare a reformelor și investițiilor gândit la momentul elaborării planului implică 16 instituții care nu aveau în responsabilitate activitatea de gestionare a fondurilor europene.
Anul 2022 a fost marcat de crearea și pregătirea structurilor de specialitate, în paralel cu indeplinirea și realizarea tututor angajamentelor asumate. Procesul de lucru cu reprezentanții Comisiei Europene, cu toate structurile implicate este unul dinamic și implică un rodaj, în exercițiul de a răspunde tuturor exigențelor privind gestionarea fondurilor europene.”.
Să-i dăm crezare ministrului Boloș, deși nu știm, încă, care este varianta de soluționare a reformei pensiilor publice, cu accent pe celebrele pensii speciale, reforma din învățământ, Programul “România Educată” sau cea din Sănătate, să nu uităm, în acest ultim caz, de scandalul legat de fondurile pentru consultant. Să nu mai amintim de ratarea ilogică a finanțării europene pentru sistemul național de irigații, obiectiv extrem de important pentru Agricultura României. Să mai amintim de goana disperată în lunile septembrie-decembrie 2022 când pe bandă rulantă, pe repede-înainte, au fost adoptate acte normative prin consultări de fațadă cu partenerii autohtoni de dialog-social. Aprobarea s-a făcut scurt: “Așa ne cere Uniunea Europeană, iar obiectivele se regăsesc în PNRR. Trebuie să avizați favorabil!”. Scurt. Rezultatele și temerile apar acum ca logice. Atenție! Mult invocatele “jaloane” nu au fost dictate părții române, ci reprezintă un angajament și o construcție proprie a Guvernului României. Artizanul, “ Părintele PNRR”, a fost nimeni altul decât fostul ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, cel care în spatele ușilor închise, înconjurat de un grup de inițiați interesați, mai degrabă, de fondurile alocate pentru consultanță decât de reala reformă socio-economică a României, a făurit acest plan, atât de lăudat de USR. Modificarea Codului Fiscal, a Legii Dialogului Social și planul de reformă din Sănătate vă spun ceva? Aici dialogul social, consfințit prin Lege, a fost “aruncat la coș”. Parlamentul, reprezentanții capitalului autohton și ai sindicatelor au fost tratați cu maximă indiferență. Actorii importanți în acest proces au fost reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), entitate care reprezintă interesele marilor corporații din România, Ambasadelor și Camerelor de Comerț străine. Doriți dovezi. În timpul Guvernării Ponta a fost semnat un Protocol de Colaborare dintre Guvernul României și CDR, document prin care partea română se obligă să se consulte cu această entitate în toate deciziile cu impact socio-ecomic. Aici Legea Dialogului Social nu a avut nicio valoare, dovadă că acest protocol este în vigoare și azi. A se vedea recentele consultări ale Cabinetului Ciucă cu CDR. Mergem mai departe. Modificarea Legii Dialogului Social. Ce scrie în Planul Național de Redresare și Reziliență “dictat” domnului fost ministru Cristian Ghinea? Citez din textul PNRR : “Partenerul relevant în discuțiile cu Guvernul României este Coaliția pentru Dezvoltarea României|”. Mai miră pe cineva cum arată acum modificarea Legii Dialogului Social? Mai departe ne referim și la noul Cod Fiscal, cel care, prin modificările aduse, a lovit crunt în capitalul autohton, în special în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii. Cu cine a “negociat/discutat”? Desigur, cu cei din Coaliția pentru Dezvoltarea României. Citez din comunicatul oficial al Ministerului Finanțelor, referitor la acest subiect: “ Părțile interesate au fost consultate, în prealabil, de către Ministerul Finanțelor cu privire la intenția de revizuire a sistemului fiscal, reprezentanți ai mediului de afaceri transmițând, astfel, opiniile în acest sens, precum: Camera de Comerț Americană în România, Camera de Comerț Germană în România, Camera de Comerț Franceză în România, Confederația Patronală Concordia , Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Consiliul Investitorilor Străini, Fundația Romanian Business Leader și… ETC.”
Gata, ne-am lămurit cine sunt inițiații și cine sunt ETC, adică patronatele și sindicatele reprezentative. Se explică de ce au fost atunci două întâlniri separate cu primul ministru Nicolae Ciucă . Una cu “privilegiații inițiați” în domeniu, printre care o regăsim și pe fosta secretar de stat Valentina Saygo din fostul Minister al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, care a încercat, la propriu, să distrugă turismul românesc și care are postări deosebit de interesante pe pagina sa de Facebook. A se vedea https://curierulnational.ro/noul-cod-fiscal-pregatit-in-bucataria-multinationala/
Așa stând lucrurile, plecând de la recentul eveniment “ Miercurea Alarmelor” , Guvernul să lanseze un program de avertizare / informare cu privire la atingerea “jaloanelor“ din PNRR transmis lunar prin sistemul RO-ALERT cu mesajul “URSULA BĂĂ!” – Mulțumesc și îmi cer scuze colegilor de la Times New Roman pentru că am folosit licență înregistrată TNR. Printr-o astfel de acțiune lunară de avertizare și informare asupra situației reale a aplicării reformelor asumate de Guvernul României s-ar pune capăt speculațiilor și temerilor referitoare la posibilitatea pierderii sumelor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Nu doresc să fac glume pe marginea acestui subiect. Dacă PNRR a fost conceput în “ spatele ușilor închise”, măcar acum să fie prezentați pașii făcuți cu toate implicațiile în plan socio-economic. Ar fi dovada unei totale transparențe a acțiunilor întreprinse de Guvernul României. Acțiunea să nu se desfășoare într-o zi de miercuri, căci există riscul ca mesajul guvernamental să fie bruiat de sunetul sirenelor. Să nu uităm faptul că România are la dispoziție 29,2 miliarde euro, până în 2026, de la Uniunea Europeană, pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale. Timpul se scurge, iar în acest caz IGSU nu poate face nimic. Aceasta deoarece, citez dintr-o știre din octombrie 2021 : “În evaluarea Planului, Comisia a ținut cont de 11 criterii condiționate de următoarele: măsurile au un impact pe termen lung; măsurile adresează provocările identificate în recomandările specifice de țară sau un set semnificativ dintre acestea; pragurile și obiectivele care permit monitorizarea reformelor și investițiilor în mod clar și realist; planurile ating 37% din obiectivul climatic și 20% din obiectivul digitalizării; planurile respectă principiul „să nu faci un rău semnificativ”; planurile acordă un mecanism de control și audit adecvat și stabilesc cât de plauzibile sunt costurile”.
Foarte documrntay material!